INTERVIU: Lucruri de ştiut despre ateroscleroză: noile metode de depistare şi tratament

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Am stat de vorbă cu Martin Schillinger, profesor asociat medicină internă, cardiologie şi angiologie care în prezent se concentrează pe tratamentul minim invaziv al bolilor aterosclerotice. Autor a peste 250 de lucrări originale în domeniul terapiei endovasculare şi membru al consiliilor consultative şi editoriale a nmeroase jurnale ştiinţifice internaţiomale, Martin Schillinger a realizat peste 600 de proceduri minim invazive anual pentru a trata pacienţi diagnosticaţi boli coronariene, infarct sau ischemie la nivelul membrelor.

C.S.Î.D.: Cum se poate diagnostica ateroscleroza?

• Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
• Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!

Martin Schillinger: În primul rând trebuie să identificăm pacienţii care prezintă riscul de apariţie al bolii, pentru a evita dezvoltarea aterosclerozei. Noi avem o serie de programe în care realizăm investigaţiile necesare ( CT, RMN, angiografie) ce ne pot ajuta să observăm dacă pacientul prezintă sau nu riscuri. În al doilea rând este important să tratăm pacientul înainte de a dezvolta efectiv boala – schimbarea stilului de viaţă (stoparea fumatului, realizarea unui program de exerciţii fizice, o alimentaţie adecvată) şi de cele mai multe ori administrarea medicamentelor anticoagulante.

Este vital să tratăm hipertensiunea arterială, diabetul, problemele cu lipdele ( atunci când intervenim cu medicaţia cu statine). Din păcate, pacienţii vin la noi într-un stadiu avansat al bolii, în momentul în care există deja simptome, un atac cardiac, dureri în piept, deci a apărut deja un blocaj sever pe care încercăm să îl reperăm în organism.

C.S.Î.D.: Care sunt paşii unei intervenţii?

M.S.: După ce punem diagnosticul şi aflăm unde anume s-a produs blocajul, intervenim printr-o procedură non-invazivă (pentru care pacientul poate fi sedat total sau nu) şi se intervine asupra arterelor blocate, se elimină blocajul, astfel încât sângele să poată circula din nou, normal. Arterele inimii sunt cel mai adesea afectate şi acolo au loc cele mai multe intervenţii. Pacientul nu va simţi absolut nimic, deoarece în interiorul arterelor nu există nervi. Altfel, fiecare bătaie a inimii am simţi-o extrem de dureroasă.

Atunci când detectăm blocajul cu ajutorul angiografiei, datorită noilor metode, putem măsura direct în interiorul arterei cât de sever este acest blocaj, cât de mult s-a îngustat artera. Se poate interveni cu un fir foarte subţire ce poate fi manipulat în interiorul arterei şi cu ajutorul căruia se poate implanta un stent – un tub din metal care lărgeşte artera şi ajută ca circulaţia sanguină să poată să-şi reia cursul firesc.

Citeşte continuarea pe CSID.