Modul greşit în care este tratată sinuzita

„Situate la nivelul craniului, sinusurile paranazale sunt cavităţi pneumatice (pline cu aer), care prezintă întotdeauna o comunicare cu fosele nazale printr-un orificiu natural de ventilaţie. Mucoasa de la nivelul sinusurilor se continuă cu cea de la nivelul nasului, fiind mucoasa de tip respirator.

 

Sinusurile paranazale sunt cavităţi pereche, ele existând şi de o parte şi de cealaltă a liniei mediane. De fiecare parte există patru sinusuri paranazale: maxilar, frontal, etmoidal şi sfenoidal”, precizează Dr. Ioan Alexandru Bulescu,  medic specialist ORL,  pentru Ce se întâmplă, doctore?

 

Rinosinuzita acută: simptome şi complicaţii

Rinosinuzitele pot fi clasificate în funcţie de durată în rinosinuzite acute şi cronice.

 

Rinosinuzita acută afectează anual, în Europa, între 10-15% din populaţie, fiind de cele mai multe ori asociată cu infecţii ale tractului respirator. „Cu toate acestea, nu toate episoadele de infecţie respiratorie sunt asociate cu rinosinuzita acută, fiind demonstrat că doar 2% din acest tip de infecţii evoluează ca rinosinuzite.

 

De cele mai multe ori, în prima fază apare inflamaţia mucoasei, determinată de o infecţie virală. Aceasta determină o hipersecreţie a glandelor, stagnarea secreţiilor la nivel sinusal, urmată de o suprainfecţie bacteriană. Suprainfecţiile bacteriene sunt favorizate de condiţii anatomice preexistente, care îngreunează ventilaţia normală şi drenajul sinusal: deviaţiile de sept nazal, hipertrofiile cornetelor nazale etc.’’, explică medicul Bulescu.

 

Alte modificări patologice care pot creşte riscul de apariţie a rinosinuzitelor: astmul bronşic, rinitele alergice, modificările sistemului imunitar, fumatul sau expunerea la fumul de ţigară.

 

Citeşte continuarea pe CSID.