Home » Cultură » Expoziţia „Ştiinţă şi etnicitate” se încheie vineri cu o dezbatere şi cu două lansări de carte

Expoziţia „Ştiinţă şi etnicitate” se încheie vineri cu o dezbatere şi cu două lansări de carte

Descopera

Publicat: 26.07.2018

Expoziţia "Ştiinţă şi etnicitate. Cercetarea antropologică în România anilor '30", derulată la Muzeul Dr. Nicolae Minovici din Bucureşti, se încheie cu o dublă lansare de carte şi o dezbatere programată vineri la Casa Filipescu-Cesianu, arată un comunicat remis MEDIAFAX.

Expoziţia „Ştiinţă şi etnicitate. Cercetarea antropologică în România anilor ’30”, derulată la Muzeul Dr. Nicolae Minovici, se încheie cu o dublă lansare de carte şi o dezbatere programată vineri la Casa Filipescu-Cesianu, începând cu ora 18.00, potrivit Mediafax.

Evenimentul dedicat încheierii expoziţiei „Ştiinţă şi etnicitate” – prezentată la Muzeul Dr. Nicolae Minovici între 24 martie şi 29 iulie – este o dezbatere publică ce se va desfăşura sub genericul „Idei în Agora – Ştiinţă şi etnicitate. Teorie, ideologie, politică”, urmată de o dublă lansare de carte a autorilor Marius Turda – „Ştiinţă şi etnicitate. Cercetarea antropologică în România anilor ’30” (Editura MMB, 2018) şi Adrian Majuru – „Francisc Iosif Rainer – biografia unui proiect de viaţă (1874-1944)” (Editura Oscar Print, 2018).

La dezbaterea organizată la Casa Filipescu-Cesianu vor participa Viorel Achim, Octavian Buda, Călin Cotoi, Adrian Majuru, Marius Turda, într-o întâlnire moderată de Sorin Antohi.

„Încheierea unei expoziţii şi lansarea a două volume cu tematică înrudită constituie un bun prilej pentru a discuta public despre ştiinţă şi etnicitate, în special despre teoria, ideologia şi politica lor. În România şi în mezoregiunea sa istorică, marele proiect al naţiunii etnice omogene a fost considerat adesea mai convingător – şi, fiindcă totul trebuia mereu (re)construit, mai urgent – decât articularea naţiunii politice. Clasica sintagmă a filozofiei politice a fost astfel reconstruită ca metaforă organicistă şi transformată treptat în ideal biomedical, eugenic, rasist. Cu alte cuvinte, utopia etnică, regresivă prin definiţie, s-a metamorfozat în distopie antimodernă a unei ştiinţe moderne tot mai ambiţioase, cu veleităţi prometeice, magice, chiar demiurgice. Am invitat în această seară cinci dintre cei mai proeminenţi specialişti români ai acestor teme, activi şi pe plan internaţional, în speranţa (o constantă a seriei Idei în Agora) de a contribui la sincronizarea dezbaterilor româneşti cu cele globale” spune Sorin Antohi.

Viorel Achim a studiat istoria la Universitatea din Bucureşti, este doctor în istorie. Cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române (din 2008, cercetător ştiinţific gr. I), şi-a început cariera ca medievist. Destul de devreme s-a ocupat şi de alte teme, care au devenit dominante în programul său de cercetare: istoria romilor, minorităţile etnice în România în perioada 1918 – 1948, politica de populaţie în România în anii 1940 – 1944, Holocaustul din România.

Octavian Buda este licenţiat în medicină şi filosofie, doctor în ştiinţe medicale. Este profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii „Carol Davila” din Bucureşti, Catedra de Istoria Medicinei, şi medic primar psihiatru în cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”.

Călin Cotoi are licenţe în medicină şi sociologie, este doctor în filosofie, profesor în cadrul Departamentului de Sociologie al Universităţii din Bucureşti.

Adrian Majuru are licenţă în istorie şi doctorat în geografie umană de la Universitatea din Bucureşti. Predă antropologie urbană pentru cursurile de masterat şi doctorat la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”. Din 2014, este manager al Muzeului Municipiului Bucureşti.

Marius Turda are licenţă în istorie de la Universitatea din Bucureşti, masterat şi doctorat în istorie de la Central European University. Predă istoria biomedicinei din Europa Centrală şi de Est la Oxford Brookes University, unde conduce Centre for Medical Humanities.