Michèle Ramis a fost ghid prin încăperile Reşedinţei Franţei în România

Zilele patrimoniului oferă publicului din Franţa ocazia de a vizita clădirile instituţiilor de stat, astfel că evenimentul a fost văzut ca o ocazie de a deschide şi spaţiile clădirii inaugurate în 1892 special pentru a fi folosită ca Ambasadă a Franţei la Bucureşti, scrie Mediafax.

 

„În acel moment, nu erau decât zece ţări în care Franţa avea o clădire construită special pentru a funcţiona ca ambasadă. Acesta este un exemplu al modului în care a fost concepută relaţia dintre România şi Franţa”, a spus Michèle Ramis.

 

Ca să intri în reşedinţa încărcată de istorie te opreşti înainte să treci de automatul de cafea organică din holul ambasadei şi porneşti spre clădirea alăturată. Spaţiul inaugurat de prinţul Ferdinand şi de prinţesa Maria este în prezent reşedinţa oficială a ambasadorului Franţei, aici fiind organizate evenimente care îşi propun să pună în valoare relaţiile dintre ţara acestuia şi România. Cancelaria diplomatică a fost mutată într-o clădire alăturată, cumpărată în anii ’30 de statul francez, o clădire care aparţinuse familiei Marghiloman.

 

„Pe plan personal, fiind aici, în post, de un an şi jumătate, clădirea este unul dintre cele mai frumoase spaţii pe care Franţa le are în lume, având încăperi potrivite pentru a primi invitaţi de seamă şi pentru a organiza evenimente”, a spus ambasadoarea, parcurgând spaţiile mobilate cu obiecte stil Ludovic al XIV-lea, al XV-lea, al XVI-lea şi empire.

 

O statuetă care îl înfăţişează pe Ludovic al XIV-lea domină holul vast al reşedinţei, silueta de bronz fiind o reproducere de dimensiuni reduse a statuii realizate de François Girardon în secolul al XVII-lea şi topită în timpul Revoluţiei Franceze.

 

Cei 126 de ani de istorie a clădirii sunt marcaţi de momente în care lideri ai Franţei au venit la Bucureşti, fiind întâmpinaţi în spaţiile reşedinţei din Piaţa Amzei. De la vizita lui Charles de Gaulle, când liderul francez a participat la un dejun în salonul reşedinţei, pe aici au trecut şi Giscard d’Estaing, Francois Mitterand, Nicolas Sarkozy, François Hollande, ca şi, mai recent, Emmanuel Macron, care s-a întâlnit, în 2017, cu reprezentanţi ai comunităţii franceze la Bucureşti la reşedinţa ambasadorului.

 

Michèle Ramis a vorbit despre sala de bal care avea pereţii acoperiţi de oglinzi în secolul al XIX-lea şi unde sunt organizate în prezent ceremonii, întâlniri, conferinţe şi seminarii, având pe ziduri capodopere aduse de la Paris din Fondul de Artă Contemporană, pentru a promova artişti francezi moderni şi contemporani din perioada 1900 – 1960. Lucrări de Konstantinos Byzantios, pictor grec stabilit la Paris, de Raymond-Jean Legueult şi Gaston Sébire dinamizează partea superioară a zidurilor.

 

Într-o sală alăturată, arta franceză stă lângă tablouri semnate de Nicolae Grigorescu şi Ion Ţuculescu, iar spaţiul salonului în care se organizează concerte a fost marcat de evenimentele din România. Iniţial erau două saloane, unul spre grădină şi altul destinat muzicii. Peretele dintre cele două camere a căzut după cutremurul din 1920, locul zidului fiind luat de două coloane care oferă ocazia publicului să ia loc în faţa pianului, ce are în jur de 80 de ani şi a fost realizat de Pleyel, compania care fabrica instrumentele pe care au cântat Frederic Chopin, dar şi Claude Debussy, Camille Saint-Saëns, Maurice Ravel, de Manuel de Falla şi Igor Stravinsky.

 

„E un model destul de rar, vechi, dar bine întreţinut şi acordat. Muzicienii care au cântat pe el ne-au spus că sonoritatea sa este una specială, având nuanţe rotunde şi dulci, potrivite pentru operele romantice, spre deosebire de rezonanţa metalică pe care o are un pian modern”, a explicat Ramis.

 

Dineurile oficiale au loc în sala de mese a reşedinţei, unde ambasadorul îi invită pe oficialii din Hexagon care vizitează Capitala să întâlnească miniştri şi interlocutori români. Vesela folosită a fost realizată în 1910, din porţelan de Sèvres, special pentru Ambasada din România şi este ornată cu foiţă de aur, reprezentând dorinţa reprezentanţilor francezi de a-şi onora invitaţii.

 

„Cultura este foarte importantă, iar muzica este un element pacificator, care ne ajută să ne apropiem unii de ceilalţi. Eu cred că ne poate ajuta să rezolvăm probleme de ordin social”, a mai spus Michèle Ramis, amintind că, la finalul lunii noiembrie, va fi lansat Sezonul Franţa-România, o serie de evenimente comune care îşi propune să urmărească valorile celor două ţări.

 

În Franţa, tema celei de-a 35-a ediţii a Zilelor europene ale patrimoniului are ca temă „L’Art du partage”.

 

Marcat, din 1992, şi în România, evenimentul Zilele europene ale patrimoniului, o iniţiativă comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene, va avea loc în România pe 15 septembrie şi va avea ca temă „Locuri ale memoriei”.