Sunt antivacciniştii de vină pentru epidemia de rujeolă din Europa? Cazul României este dat exemplu negativ

În primele 6 luni ale lui 2018, mai mult de 41.000 de oameni au făcut rujeolă, mai mult decât dublul numărului de persoane care s-au îmbolnăvit în tot anul 2017, scrie Live Science.

Rujeola a dispărut în Europa pentru mai multe decenii, de când a devenit tratabilă prin vaccin în 1963, dar contextele curente au dus la re-emergenţa acestuia.

• Prețurile orezului în Japonia au atins cel mai mare nivel din ultimii 50 de ani
• Băile cu gheață ar putea face mai mult rău decât bine, arată un studiu

Numărul celor care evită în mod intenţionat să facă vaccin (sau nu îşi vaccinează copiii) din cauza motivelor religioase/ideologice a crescut în toată Europa. Aceşti indivizi se numesc antivaxeri sau antivaccinişti. De asemenea, din cauza lipsei de acces la servicii medicale, unele zone pot avea sub 95% vaccinaţi, necesar pentru a împiedica apariţia epidemiei.

„Este clar că epidemia aceasta a apărut din cauza subvaccinării din Europa”, a precizat Matt Ferrari, epidemiolog la Penn State University. „Care este sursa deficienţei este o întrebare mai dificilă”, adaugă acesta.

Statisticile arată că cei mai expuşi sunt bătrânii care nu mai ţin minte dacă au fost vaccinaţi, copiii care au primit cel mult o doză de vaccin şi cei care erau prea mici pentru a fi vaccinaţi. De asemenea, statisticile mai arată şi că dintre cei mici cu vârstele între 1 şi 4 ani care s-au îmbolnăvit de rujeolă, 80% erau nevaccinaţi. „Nu ar trebui să găseşti foarte mulţi copii de 1-4 ani nevaccinaţi dacă ai un program funcţional de vaccinare”, a precizat Ferrari.

Deşi este adevărat că vaccinurile pot fi câteodată defectuoase, acestea sunt cazuri rare care cu greu pot fi cauza unei epidemii. Mai mult, în trecut, dacă se întâmpla să existe administrări ineficiente, acestea erau localizate înainte de a se răspândi pe un întreg continent. „Nu ai vaccina o întreagă populaţie cu un lot cu substanţă ineficientă”, a adăugat epidemiologul.

România este un caz special

Geografia epidemiei de rujeolă trădează cauza. Nevaccinarea tinde să fie un fenomen care este restrâns în anumite zone. „Dacă nu ai acces la servicii de sănătate, atunci nici vecinul tău nu are”, a adăugat Ferrari. Acelaşi lucru funcţionează şi în cazul ideologiei; cei care nu se vaccinează fac parte dintr-o comunitate cu alţii care (nu) fac acelaşi lucru.

Lipsa accesului la serviciul de sănătate, educaţia slabă pe acest subiect şi densitatea mare de antivaccinişti au fost factori convergenţi în România, o ţară lovită sever de epidemie, unde rata vaccinării a scăzut cu 80%.

Conform Mediafax, până la data de 31.08.2018 numărul total de cazuri confirmate de rujeolă în România de la începutul epidemiei este de 15.109, dintre care 59 de decese.

Cazuri similare de izbucnire a pojarului au fost localizate şi anii precedenţi. Spre exemplu, în 2013, Ţara Galilor s-a confruntat cu o epidemie de rujeolă ca urmare a creşterii numărului celor care refuzau să-şi vaccineze copiii.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Urmările dramatice ale campaniei anti-vaccin

Apel către autorităţi să se sesizeze privind materialele anti-vaccinare distribuite în cutiile poştale

Epidemie de pojar într-un stat american, după o campanie agresivă anti-vaccin. ”Este abject”

Care sunt căile de transmitere, simptomele, diagnosticul şi tratamentul în cazul rujeolei