Home » Natură » Concluzie alarmantă: populaţiile de insecte, esenţiale pentru menţinerea vieţii pe Pământ, scad cu 2,5% în fiecare an. ”În 100 de ani nu vor mai fi”

Concluzie alarmantă: populaţiile de insecte, esenţiale pentru menţinerea vieţii pe Pământ, scad cu 2,5% în fiecare an. ”În 100 de ani nu vor mai fi”

Concluzie alarmantă: populaţiile de insecte, esenţiale pentru menţinerea vieţii pe Pământ, scad cu 2,5% în fiecare an. ”În 100 de ani nu vor mai fi”
Publicat: 12.02.2019
Numărul total al insectelor scade dramatic către pragul dispariţiei, ceea ce ar putea reprezenta „o prăbuşire catastrofală a ecosistemelor naturii”, aceasta este concluzia unui amplu studiu mondial.
Potrivit studiului publicat în jurnalul Biological Conservation, mai mult de 40% dintre speciile de insecte sunt în declin, iar o treime sunt pe cale de dispariţie, în contextul în care rata de extincţie este de opt ori mai rapidă decât la mamifere, păsări şi reptile. Numărul total al insectelor este în scădere cu 2,5% pe an, potrivit celor mai bune date disponibile, sugerând că acestea ar putea dispărea într-un secol. 

Planeta este la începutul celei de-a şasea extincţii în masă din istorie, cu pierderi masive raportate deja la animale mai mari care sunt uşor de studiat. De departe, insectele sunt cele mai variate şi abundente animale, depăşind omenirea de 17 ori. Insectele sunt esenţiale pentru buna funcţionare a tuturor ecosistemelor, fiind sursă de hrană pentru alte creaturi, polenizatori şi având un rol important în reciclarea nutrienţilor.

Germania şi Puerto Rico au raportat recent declinul populaţiei de albine, dar actualul studiu indică că este o criză globală.
 
„Tendinţele (insectelor) confirmă că o a şasea extincţie majoră are un impact profund asupra formelor de viaţă de pe planeta noastră. Dacă nu schimbăm modalităţile de producere a hranei, insectele în ansamblu se vor duce în jos pe calea dispariţiei în numai câteva decenii. Repercusiunile pe care le vor avea asupra ecosistemelor planetei sunt, cel puţin, catastrofale”, afirmă autorii studiului. Principala cauză a acestui declin o reprezintă agricultura intensivă, în special utilizarea din abundenţă a pesticidelor. Alţi factori importanţi care au contribuit la scăderea dramatică a populaţiilor de insecte sunt urbanizarea şi schimbările climatice.

Consecinţe catastrofale pentru ecosisteme şi omenire

„Dacă pierderile specilor de insecte nu pot fi oprite, vor fi consecinţe catastrofale asupra ecosistemelor planetei şi pentru supravieţuirea omenirii”, a afirmat Francisco Sánchez-Bayo, de la Universitatea din Sydney (Australia), care a scris o recenzie a studiului alături de Kris Wyckhuys, de la Academia Chineză de Ştiinţe Agricole din Beijing.
 
Potrivit lui Sánchez-Bayo, citat de The Guardian, scăderea anuală de 2,5% în rândul insectelor în ultimii 25 – 30 de ani este „şocantă”. „Este foarte rapidă. În 10 ani vei avea cu un sfert mai puţin, în 50 de ani numai jumătate vor mai rămâne, iar în 100 de ani nimic”, a spus el.
 
Insectele sunt o sursă principală de hrană pentru multe păsări, reptile, amfibieni şi peşti, iar lipsa acestora va duce la înfometarea până la moarte a acestor animale, a mai spus cercetătorul de la Universitatea din Sydney.
 
Noua cercetare a luat în considerare cele mai bune 73 de studii efectuate până în prezent (majoritatea în Europa de Vest şi SUA, şi câteva din Australia până în China, şi Brazilia până în Africa de Sud) pentru a evalua declinul masei insectelor. Cele mai afectate specii sunt fluturii şi moliile. De exemplu, prezenţa speciilor de fluturi în terenurile agricole din Anglia a scăzut cu 58%, între anii 2000 – 2009. Marea Britanie înregistrează, de asemenea, cea mai mare scădere a numărului de insecte, dar este şi zona unde s-au făcut cele mai multe cercetări.
 
Speciile de albine se numără şi ele printre cele mai afectate de scăderea numărului. În Oklahoma, SUA, se mai găseau în 2013 doar jumătate dintre speciile de bondari raportate în 1949. De asemenea, în 1947, numărul coloniilor de albine era de 6 milioane în SUA, însă de atunci au fost pierdute 3,5 milioane.
 
Un alt declin masiv a fost raportat în rândul speciilor de cărăbuşi.
 
Autorii studiului mai spun că un număr insignifiant de specii cu capacităţi de adaptare se află în creştere. 

 

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Vladimir Putin acuză Ucraina că a deschis „Cutia Pandorei”
Vladimir Putin acuză Ucraina că a deschis „Cutia Pandorei”
Balenele cu cocoașă din largul coastei New York-ului, în pericol din cauza navelor
Balenele cu cocoașă din largul coastei New York-ului, în pericol din cauza navelor
Lumea se apropie cu pași repezi de războiul pentru resursele de apă
Lumea se apropie cu pași repezi de războiul pentru resursele de apă
Un fenomen ascuns la interiorul atomilor ar putea explica misterioasele raze gamma
Un fenomen ascuns la interiorul atomilor ar putea explica misterioasele raze gamma
O erupție solară tocmai a scos la iveală un punct vulnerabil în previziunile privind vremea spațială
O erupție solară tocmai a scos la iveală un punct vulnerabil în previziunile privind vremea spațială
O descoperire extrem de rară: Fosila unei creaturi marine, de 450 de milioane de ani, ascunde țesuturi încă moi
O descoperire extrem de rară: Fosila unei creaturi marine, de 450 de milioane de ani, ascunde țesuturi încă moi
Telescopul Webb a descoperit un roi de galaxii neobișnuit de matur pentru Universul timpuriu
Telescopul Webb a descoperit un roi de galaxii neobișnuit de matur pentru Universul timpuriu
Arborii antici ne avertizează când ar putea avea loc următoarea furtună solară de proporții uriașe
Arborii antici ne avertizează când ar putea avea loc următoarea furtună solară de proporții uriașe
Premieră absolută pentru arheologie: Un puț etrusc dezvăluie un ritual bizar cu rămășițe umane
Premieră absolută pentru arheologie: Un puț etrusc dezvăluie un ritual bizar cu rămășițe umane
Muzica stimulează o activitate cerebrală uimitoare, dezvăluie o nouă cercetare
Muzica stimulează o activitate cerebrală uimitoare, dezvăluie o nouă cercetare
De ce femeile sunt diagnosticate mai frecvent decât bărbații cu boli autoimune?
De ce femeile sunt diagnosticate mai frecvent decât bărbații cu boli autoimune?
Oamenii de știință au construit mini-creieri care „simt” trecerea timpului
Oamenii de știință au construit mini-creieri care „simt” trecerea timpului
Primul caz din lume în care sindromul „Alice în Țara Minunilor” a fost declanșat de un adenovirus
Primul caz din lume în care sindromul „Alice în Țara Minunilor” a fost declanșat de un adenovirus
Acești crocodilienii uriași dominau lanțul trofic în America de Sud din Miocen
Acești crocodilienii uriași dominau lanțul trofic în America de Sud din Miocen
Astronomii au descoperit un „mega-Pământ” de 23 de ori mai greu decât planeta noastră
Astronomii au descoperit un „mega-Pământ” de 23 de ori mai greu decât planeta noastră
A murit Marcos Rodríguez Pantoja, spaniolul care a trăit cu lupii mai bine de 12 ani
A murit Marcos Rodríguez Pantoja, spaniolul care a trăit cu lupii mai bine de 12 ani
Cercetătorii au identificat neuronii care controlează nevoia de somn
Cercetătorii au identificat neuronii care controlează nevoia de somn
Avantajul surprinzător pe care îl au oamenii care iau notițe cu pixul și hârtia
Avantajul surprinzător pe care îl au oamenii care iau notițe cu pixul și hârtia