Robotul lunar al Chinei a parcurs peste 212 metri pe faţa îndepărtată a satelitului Terrei

Duminică noaptea, robotul lunar şi sonda Chang’e-4 au intrat în modulul inactiv pe timpul nopţii selenare, potrivit anunţului făcut de Centrul pentru Programul Spaţial şi de Explorare a Lunii din cadrul Administraţiei Spaţiale Naţionale a Chinei, relatează China Daily.

Lansată în 8 decembrie 2018, sonda chineză Chang’e-4, numită după zeiţa chineză a Lunii, a aselenizat în 3 ianuarie pe craterul Von Karman din Bazinul Aitken (situat la Polul Sud), pe partea îndepărtată a Lunii. La scurt timp după aselenizare, sonda a eliberat un rover, Yutu-2, care explorează suprafaţa Lunii.

Durata unei zile pe Lună echivalează cu 14 zile pe Pământ, la fel se întâmplă şi cu noaptea selenară. Din această cauză, în lipsa energiei solare, pe durata nopţii sonda intră în hibernare. 

 

Pe parcursul celei de-a şasea zi a sondei chineze pe Lună, instrumentele ştiinţifice ale robotului Yutu-2 şi ale modulului funcţionau normal, iar circa 1.654 MB de date ştiinţifice au fost trimise către echipa de cercetare pentru analiză.

 

Spre deosebire de faţa vizibilă a Lunii, partea ascunsă a satelitului natural al Pământului este dominată de formaţiuni muntoase şi cratere. De aceea, misiunea sondei Chang’e-4 este una istorică, ea făcând studii inclusiv privind radiofrecvenţa joasă, precum şi teste privind radiaţiile şi structura minerală.

 

Folosind datele obţinute de la spectometrul instalat pe Yutu-2, o echipă de cerectători condusă de Li Chunlai a descoperit că solul selenar din zona unde a aselenizat Chang’e-4 conţine olivină (minerale din grupa silicaţilor) şi piroxen (o rocă vulcanică formată din silicaţi naturali de magneziu, fier, calciu, aluminiu, sodiu, potasiu etc.) care provin din adâncurile mantalei Lunii.  Descoperirea, publicată recent în Nature, ar putea dezlega misterul compoziţiei mantalei selenare, precum şi formarea şi evoluţia Lunii şi Pământului.