Soiuri de struguri pentru vin, celebre astăzi, înrudite cu unele din perioada romană şi medievală

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Viţa de vie europeană a fost domesticită în urmă cu circa 6.000 de ani şi de atunci strugurii au devenit materie primă. Oamenii iubesc aceste fructe şi, în special, vinul care se produce din ele. Vinul este mai vechi chiar decât domesticirea viei, existând dovezi arheologice ale procesului de vinificaţie în Georgia (8.000 î.Hr.), China (7.000 î.Hr.) Iran (5.000 î.Hr.) şi Grecia (4.500 î.Hr.).

În Franţa, unde în prezent se produc multe dintre cele mai populare vinuri, producţia acestei băuturi a început mai târziu. Vechii grecii au fost cei care au adus viţa de vie în Franţa, în secolul VI î.Hr, dar abia 500 de ani mai târziu, sub ocupaţie romană, producţia de vin s-a răspândit în sudul Franţei. 

De-a lungul anilor, mii de soiuri de viţă de vie au fost descoperite, dar analiza moştenirii genetice şi compararea cu soiurile moderne s-a dovedit o mare provocare. 

Pentru prima dată, o echipă internaţională de cercetători din Marea Britanie, Danemarca, Franţa Spania şi Germania, a reuşit să analizeze strugurii vechi şi să îi compare cu soiurile moderne.

Conducătorul cercetării, dr. Nathan Wales, de la University of York, a analizat 28 de seminţe de struguri găsite în situri arheologice din Franţa ce datează din Epoca Fierului (cu circa 500 de ani î.Hr.) până în timpurile medievale.

„Din aceste mostre de seminţe de struguri am găsit 18 semnături genetice distincte, inclusiv un set de seminţe identice genetic din două situri romane aflate la o distanţă de 600 de km unul faţă de celălalt şi care datează din urmă cu 2000 de ani. Aceste legături genetice, care au inclus o relaţie ‘soră’ cu soiuri cultivate astăzi în regiunile alpine, demonstrează experienţa vinificatorilor de-a lungul istoriei în administrarea podgoriilor lor cu tehnici moderne, precum reproducerea asexuată prin butaşi de plante”, a afirmat dr. Nathan Wales, citat de Eurekalert.

O sămânţă de struguri descoperită într-un sit medieval din Orléans, în centru Franţei, s-a dovedit a fi genetic identică cu soiul Savagnin Blanc (a nu se confunda cu Sauvignon Blanc). Acest lucru dovedeşte că soiul a fost cultivat pentru cel puţin 900 de ani din butaşi dintr-o singură plantă ancestrală.

Aceşti struguri încă se cultivă în regiunea Jura din Franţa, unde se produc sticle sumpe de „Vin Jaune” (vin alb), precum şi în părţi ale Europei Centrale, unde adesea sunt denumite Traminer.

Deşi aceşti struguri nu sunt atât de bine cunoscuţi astăzi, 900 de ani de plante identic genetic sugerează că acest vin a fost special încât să îi determine pe cultvatorii de viţă de vie să păstreze soiul în decursul unor secole de schimbări ale regimurilor politice şi progres în agricultură.

În privinţa seminţelor din perioada romană, cercetătorii nu au putut găsi potriviri genetice identice cu soiuri din zilele noastre, însă au găsit o legătură apropiată cu două familii de struguri importante, folosite în prezent în producerea de vin de înaltă calitate. Este vorba de familia Syrah-Mondeuse Blanche (Syrah sau Shiraz este cel mai plantat soi de struguri la nivel mondial, în timp ce din Mondeuse Blanche se produce un vin de înaltă calitate şi de regiune protejată în Savoia), precum şi familia Pinot-Savagnin (celebrul Pinot Noir fiind „regele strugurilor de vin”).

Cercetătătorii speră să găsească mai multe dovezi arheologice care să îi ajute să găsească mai multe soiuri vechi de struguri pentru vin.

Studiul lor a fost publicat în Nature Plants.

Vă recomandăm să mai citiţi şi:

A fost descoperit cel mai vechi teasc de vin din lume