Legătura dintre inimă şi creier, mai puternică decât ştiam

Într-unul dintre cele mai ample studii de acest tip realizate până în prezent, cercetătorii au studiat un grup de aproape 8.000 de persoane din Marea Britanie. Participanţii au avut o medie de vârstă de peste 49 de ani şi starea lor de sănătate a fost urmărită din 2002 până în 2017.

Toţi participanţii aflaţi în studiu au fost relativ sănătoşi la începutul cercetării (atât inima, cât şi creierul erau în condiţii bune de funcţionare). Persoanele cu antecedente de accident vascular cerebral, infarct miocardic, angină, demenţă sau boala Alzheimer au fost excluse.

• Cărți scoase de pe rafturile Bibliotecii Naționale a Franței deoarece ar conține arsenic
• Amendă uriașă după o ceartă pe social media

Ulterior, după 15 ani de urmărire intensivă, aproape 6% dintre participanti suferiseră un atac de cord sau de angină (dureri toracice), potrivit unei echipe conduse de Wuxiang Xie, cercetător la Colegiul Imperial al Şcolii de Sănătate Publică din Londra.

Cercetătorii au descoperit că toţi aceşti participanţi au prezentat şi o scădere mai rapidă a funcţiilor mintale, concomitent cu tulburările cardiace.

Pacienţii care au suferit de angină pectorală au manifestat şi o scădere semnificativă a testelor de „orientare temporală”, nefiind capabili să menţioneze cu precizie data curentă, ziua săptămânii şi per total perioada temporală în care se află.

Citeşte continuarea pe CSID!