Manuscrisele de la Marea Moartă prezintă urme ale unei tehnici necunoscute de realizare a pergamentelor

Manuscrisele de la Marea Moartă au atras mereu atenţia cercetătorilor şi a publicului larg prin prisma conţinutului lor, toutuşi, în cadrul unui studiu recent, oamenii de ştiinţă au reuşit să afle mai multe informaţii despre pergamentul folosit pentru unul dintre manuscrisele care a rezistat trecerii timpului şi chiar au descoperit urmele unei metode necunoscute de realizare a pergamentelor, notează Science Alert.

Datorită materialelor pe care au fost scrise, dar şi trecerii timpului, mare parte din manuscrisele de la Marea Moartă au fost deteriorate, oamenii de ştiinţă au reuşit să reconstruiască, până în prezent, peste 900 de manuscrise. În ciuda diferitelor impedimente, unele manuscrise, au reuşit să îşi păstreze, într-o mare proporţie, integritatea.

• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
• De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?

Unul dintre cele mai bine conservate este „Pergamentul Templului”. Acesta a fost descoperit în jurul anului 1956 de către un grup de beduini şi vândut unui negustor de antichităţi. Din cauza condiţiilor impropii în care anticarul a depozitat respectivul pergament acest a ajuns condiţie fragilă la oamenii de ştiinţă. În prezent, acest pergament este cel mai subţire din întreaga colecţie , aproximativ a zecea parte dintr-un milimetru şi totuşi, materialul rezstă pe întreaga lunime de opt metri.

Metodele de realizare a unui pergament pe care să fie scris un text sunt multiple, fiind diferite în funcţie de regiune şi de perioada istorică, totuşi, toate aceste tehnici împărtăşesc o serie de caracteristici. Astfel, în esenţă, toate aceste tehnci pornesc de la o piele de animal care este prelucrată până în punctul în care îşi pierde tot părul şi urmele de ţesut moale.

În ceea ce priveşte Pergamentul Templului, oamenii de ştiinţă au observat că acesta nu se aseamănă cu alte pergamente pe care le-au studiat anterior. Cercetătorii au aflat că, în mod neobişnuit, textul a fost scris pe partea pielii care ar fi fost în contact cu animalul de la care provenea. De asemenea, la fel de important, textul pare a fi scris pe  un strat anorganic, aflat chiar la suprafaţă.

Cercetătorii au studiat pergamentul şi au aflat faptul că pentru realiarea acestuia s-a folosit o tehnică necunoscută anterior. Această tehnică folosea un amestec de sulf, sodiu şi calciu, care era întins pe suprafaţa pergamentului. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că stratul anorganic descoperit pe suprafaţa pergamentului face parte dintr-o tehnică nouă şi că acesta este responsabil pentru integritatea de-a lungul mileniilor a acestuia.

Deşi acest studiu aduce un răsouns unei serii de întrebări, de asemenea, ridică, la rândul său, alte întrebări, una dintre acestea fiind legată de orginea pergamentului, substanţele folisite pentru stratul superior nefiind originare din apa Mării Moarte.

Citeşte şi: