Home » Istorie » Regina-mamă Elena, înmormântarea din 1982 şi descendenţa imperială

Regina-mamă Elena, înmormântarea din 1982 şi descendenţa imperială

Descopera

Publicat: 15.10.2019

Regina-mamă Elena a părăsit această lume în 1982, dar locul ei în istoria Familiei regale a României a rămas marcat atât de preţuirea nobilă pe care a lăsat-o în urmă cât şi prin descendenţa imperială pe care a purtat-o în cele mai tulburi vremuri ale Europei, potrivit agenţiei de presă Mediafax.

“Regina a fost mereu un exemplu de demnitate şi onoare, chiar şi în momentele cele mai tulburi ale istoriei noastre”, scria Eugen Ionesco, la finalul anului 1982 la scurt timp după funeraliile Reginei Mamă Elena, la Lausanne. Era în exil din 1947.

Citeşte şi Programul funeraliilor reginei Elena, care va fi reînhumată la Curtea de Argeş

Citeşte şi Rămăşiţele pământeşti ale Reginei mamă Elena vor fi aduse în ţară şi reînhumate la 71 de ani de la plecarea în exil

Mormântul său a fost, până în 2019, în cimitirul Bois-de-Vaux. Autorităţile elveţiene au înregistrat decesul folosind numele civil al Familiei Regale a Greciei, Helene Schleswig-Holstein. Dar pe crucea ortodoxă a reginei a scris mereu ”Elena, Regină-Mamă a României, Principesă a Greciei: 1896-1882”.

Regele Mihai I este surprins lângă mormântul mamei sale în momentul înmormântării într-o relatare din Illustrierte Newe Welt: ”“Cu o privire împietrită, Regele Mihai I al României s-a apropat de mormântul alb de marmură din cimitirul Bois-de-Vaux din Lausanne. Pierdut în gânduri, a privit asupra sicriului din lemn de mahon roşu-cărămiziu, îmbrăcat în stindardul Casei Regale a României. Din paltonul său negru a scos o mică cutie din argint şi i-a deschis capacul. În ea se afla pământ românesc din patrie. […] Îndurerat, el a pus pământ din această cutiuţă pe sicriul Reginei Elena. Pământ al patriei, care i-a legat pe Mamă şi Fiu şi în vremuri bune, dar mai mult în vremuri negre.”

Despărţirea de Regina Elena a fost marcată prin prezenţa, la parastasul care a urmat înmormântării, alături de Familia regală română, între alţii, Constantin, Regele Elenilor; Principele Alexandru al Iugoslaviei, Regina Marie-Josée a Italiei, Ducele de Aosta cu copiii, Principesa Margareta de Bourbon-Parma (mama Reginei Ana) cu Principele Michel şi Principesa Catherina, Principele Victor-Emmanuel al Italiei, Principesa Eugenia a Greciei, Principesa Olga a Iugoslaviei, Principesele Maria Gabriella şi Maria Pia ale Italiei, Arhiducele Geza al Austriei, Marele Duce de Baden şi soţia, Principele Ludovic de Baden cu soţia, ambasadorul Norvegiei precum şi ambasadorul Marii Britanii , arată Ioan-Luca Vlad, într-un articol publicat de pagina oficială a Familiei regale a României.

Principesa Elena se născuse la Atena, în Grecia, pe 3 mai 1896 primind la naştere titlul de prinţesă a Greciei şi a Danemarcei. Tatăl său era regele Constantin I al Greciei iar bunicii săi erau George I al Greciei, născut prinţ al Danemarcei şi marea ducesă Olga a Rusiei. Mama sa era prinţesa Sofia a Prusiei, fiica împăratului german Frederic al III-lea, căsătorit cu prinţesa Victoria, fiica reginei Victoria a Marii Britanii. ”Prin descendenţă şi înrudiri are sânge regesc atât pe linie paternă, cât şi pe linie maternă. Descindea din ţarul Petru I şi din Ecaterina cea Mare. Dinspre mamă, Sofia a Prusiei (care aparţinea Casei de Hohenzollern), se trăgea prin două linii distincte, una prin regina Victoria (mai mulţi regi George), cealaltă prin regii Prusiei, din Iacob I al Angliei. Dintre străbunicii ei, unul a fost rege, altul împărat”, se arată în volumul ”Regina-mamă Elena”, editat de Simona Preda, la editura Corint în 2018.

Elena a fost soţia principelui Carol al României şi mama regelui Mihai I al României. Căsătoria celor doi trebuia să stabilească o alianţă dinastică între Grecia şi România, cele două state încercând astfel să stabilească o poziţie comună faţă de Bulgaria. Pe Carol l-a cunoscut în 1920, când acesta revenea din călătoria în care fusese trimis de Familia regală a României după anularea căsătoriei cu Zizi Lambrino. Propria ei familie se afla într-un moment complicat. Tatăl său, Constantin I, văr al împăratului Wilhelm II-lea, era înlocuit din primii ani ai Primului Război Mondial, chiar de fratele ei, Alexandru I, pe tronul Greciei. Iar, la finalul acelui an, 1920, Constantin avea să revină pe tron, după ce Alexandru moare tragic în urma complicaţiilor apărute după ce a fost rănit de animalele exotice din curtea palatului de vară al familiei regale elene.

Rămăşiţele pământeşti ale Reginei Elena, mama Regelui Mihai I al României, vor fi reînhumate la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, într-o ceremonie care va avea loc pe 19 octombrie.

Astfel, la 71 de ani de la plecarea în exil şi la 37 de ani de la decesul Reginei Elena, principesa Margareta, Custodele Coroanei, a decis aducerea rămăşiţelor pământeşti ale bunicii sale la Curtea de Argeş.

„La 3 mai 1896, a venit pe lume, la Palatul Tatoi, lângă Atena, Regina-Mamă Elena a României, mama Regelui Mihai I. Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei a fost fiica Regelui Constantin I al elenilor şi a Reginei Sofia (născută Principesă Imperială a Prusiei). A fost sora Regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. S-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor Carol, de care a divorţat la 21 iunie 1928. În 1940 a devenit regina-mamă a României. A murit în ziua de 28 noiembrie 1982, la Lausanne. Spre deosebire de Regele Mihai I, Regina Elena nu a şi-a mai revăzut niciodată ţara”, se arată într-un text publicat pe blogul oficial al Familiei regale a României.