Ipoteza care ar putea explica modul în care găurile negre din Universul primordial s-au extins

În ultimii ani, oamenii de ştiinţă au descoperit o serie de găuri negre supermasive a căror masă nu corespunde cu perioada în care se presupune că s-au format. Mai exact, cercetătorii sunt de părere că aceste găuri negre supermasive s-au format în Universul primordial, atunci când condiţiile de mediu nu ar fi permis formarea unor obiecte atât de masive, notează Science Alert.

Modul în care aceste găuri negre au reuşit să acumuleze o cantitate atât de mare de materie este în continuare o necunoscută, dar, o serie de observaţii asupra unei găuri negre supermasive, arată că aceasta se comportă într-o manieră care îi permite să înghită mai multă materie în comparaţie cu alte obiecte cosmice asemănătoare, oferind indicii care să ducă la rezolvarea acestui mister.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

Cercetătorii explică faptul că gaura neagră din mijlocul galaxiei Messier 77 (NGG 1068), aflată la 47 de milioane de ani-lumină, acumulează materie într-un ritm mult mai accelerat faţă de alte găuri negre. Din această cauză, în jurul găurii negre s-au format un disc de acreţie şi un nor de materie care le acoperă pe ambele.

Folosind telescopul Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA), oamenii de ştiinţă au descoperit doi nori de gaze care se roteau în direcţii opuse, explică Violette Impellizzeri, de la National Radio Astronomy Observatory (NRAO). „Fluxurile de gaz contra-rotative sunt instabile, ceea ce înseamnă că norii sunt atraşi în gaura neagră mai repede decât o fac pe un disc cu o singură direcţie de rotaţie. Aceasta ar putea fi o modalitate prin care o gaură neagră poate creşte rapid”, mai adaugă acesta.

„Nu ne aşteptam să vedem acest lucru, deoarece gazul care cădea într-o gaură neagră s-ar învârti în mod normal în jurul acesteia într-o singură direcţie „, a spus Impellizzeri. „Ceva trebuie să fi deranjat debitul, deoarece este imposibil ca o parte a discului să înceapă să se rotească înapoi de la sine”.

Cercetătorii explică faptul că, cel mai probabil, cei doi nori s-au format odată cu ciocnirea galaxiei Messier 77 de o galaxie pitică şi că influenţa acesteia a dus la schimbarea modului în care gazul din apropierea găurii negre şi-a schimbat comportamentul. De asemenea, cercetătorii au explicat că, momentan, cei doi noi cu direcţii opuse se află într-o stare de echilibru, dar aceasta este doar o situaţie temporară. „Se va schimba atunci când discul exterior începe să cadă pe discul interior, ceea ce se poate întâmpla după câteva orbite sau câteva sute de mii de ani. Curentele rotative de gaz se vor ciocni şi vor deveni instabile, iar discurile se vor prăbuşi probabil într-un eveniment luminos pe măsură ce gazul este înghiţit în gaura neagră”, explică astronomul Jack Gallimore.

Studiul care tratează comportamentul găurii negre Messier 77* a fost publicat în The Astrophysical Journal.

Citeşte şi: