Cercetătorii au putut analiza în premieră structura proteinelor care duc la apariţia Alzheimer

O echipă de cercetători de la Universitatea Queensland (Australia) şi Universitatea Ulm (Germania) au folosit microscopia electronică pentru a studia una dintre proteinele care joacă un rol imprtant în apariţia şi evoluţia maladiei Alzheimer: beta amiloidele. Oamenii de ştiinţă au putut astfel să analizeze proteinele mult mai în detaliu şi au ajuns la concluzia că structura acestora este radical diferită de cea a beta amiloidelor produse în laborator, notează Science Alert.

Beta amiloidele fac parte din plăcile de proteine implicate în apariţia Alzheimerului. De asemenea, studiile au arătat că acestea duc la distrugerea celulelor cu care intră în contact, dar, în mod inexplicabil, anticorpii nu le elimină. Înţelegerea proceselor care permit acestor proteine să supravieţuiască şi să se acumuleze ar putea să reprezinte un pas înainte în înţelegerea modului în care se manifestă Alzheimerul.

• Un nou studiu arată în ce anotimp sunt bărbații cel mai fertili
• Test de cultură generală. Care parte a corpului uman nu are niciun scop biologic?

„Cel mai important, structura observată diferă profund de structurile cunoscute ale fibrilelor beta amiloidelor care au fost formate in vitro”, au scris cercetătorii în studiul lor.

În cadrul acestui studiu, oamenii de ştiinţă explică faptul că beta amiloidele studiate, care proveneau din ţesuturile cerebrale ale unor persoane care au suferit de Alzheimer, prezentau o pliere anormală. În mod obişnuit, aceste proteine prezentau o pliere spre dreapta în loc de o pliere spre stânga. Trebuie precizat faptul că plierea proteinelor este procesul fizic prin care polieptidele din proteine se pliază într-o structură tridimensională.

Cercetătorii au aflat şi faptul că pot apărea o serie de variaţii între fibrile, ceea ce subliniază nevoia tratamentelor personalizate pentru pacienţii care suferă de Alzheimer. Oamenii de ştiinţă recunosc că studiul lor prezintă o serie de limitări, cea mai importantă fiind reprezentată de faptul că nu au putut afla mai multe despre geometria fibrilelor de beta amiloide; dar precizează că, chiar şi în aceste condiţii, studiul lor oferă o perspectivă nouă şi aprofundată asupra formării plăcilor de proteine din ţesuturile cerebrale.

Studiul a fost publicat în Nature Communications.

Citeşte şi: