Halloween, tradiţii şi obiceiuri. Echivalentul sărbătorii de Halloween în România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Halloween, una dintre cele mai vechi sărbători din lume de origine celtică, a fost preluată de popoarele din lumea occidentală şi nu numai. Se presupune că sărbătoarea îşi are originea în Irlanda, unde evenimentul este marcat, în special în zonele rurale, cu focuri aprinse ca pe vremea celţilor. Halloween-ul se celebrează în noaptea de 31 octombrie, precedând sărbătoarea creştină Ziua tuturor sfinţilor de pe 1 noiembrie. Din punct de vedere etimologic, “Halloween” este o abreviere pentru „All Hallows’ Evening”, potrivit agenţiei de presă Mediafax.

Printre obiceiurile specifice de Halloween se numără mersul la colindat, costumarea în personaje desprinse din poveştile de groază şi sculptarea dovlecilor.

Colindatul

Copiii se costumează în monştri, vampiri, mumii, scheleţi şi merg din casă în casă, întrebând “Păcăleală sau dulciuri?/ Trick or treat?”. Cuvântul „păcăleală” presupune că celor ce nu le oferă dulciuri sau bani copiilor le va fi făcută o farsă. Se consideră că tradiţia îşi are originea într-o practică medievală în care mai multe personaje erau invitate pe o scenă. Două dintre acestea prindeau în luptă. Cel învins era readus la viaţă de un om care interpreta rolul unui medic. La sfârşitul secolului al XIX-lea, colindatul reprezenta deja o practică de Halloween în Scoţia. Tradiţia a pătruns şi în Statele Unite, la începutul secolului al XX-lea.

Costumele

Costumele tradiţionale de Halloween reprezintă strigoi, monştri, vampiri. Pe parcursul timpului, selecţia s-a extins, cuprinzând costume ce întruchipează personaje populare din filme, celebrităţi, prinţese şi luptători ninja. Mai mult decât atât, nu doar copiii sunt cei ce se costumează, în anul 2018, peste 30 de milioane de americani au cheltuit aproximativ 480 de milioane de dolari pe articole vestimentare tematice pentru animalele lor de companie. Primele costume de Halloween produse în masă au apărut în magazinele americane în anii 1930.

Felinarul lui Jack (Jack-o’-lantern)

Tradiţia de a sculpta dovleci şi de a pune în interiorul lor o lumânare îşi are originea într-o legendă. Numele provine din povestea irlandezului Jack, un fierar şiret, ce s-a întâlnit cu diavolul. Jack l-a invitat pe diavol să stea la masă cu el. Neavând cu ce să plătească, vicleanul Jack l-a convins pe diavol să se transforme într-o monedă. Atunci, Jack a pus moneda în buzunar, lângă o cruce de argint, ce îl împiedica pe diavol să-şi reia forma. În schimbul libertăţii, diavolul a promis că nu îi va lua viaţa în următorii zece ani, aşa că Jack l-a eliberat. După ce au trecut zece ani, diavolul s-a prezentat din nou la Jack şi a fost iar păcălit. În timpul vieţii, Jack a comis multe păcate, iar atunci când a murit, nu a fost acceptat în paradis. A fost respins şi de diavol, acesta reamintidu-i lui Jack de pactul făcut cu el. Astfel, spiritul lui Jack a fost lăsat să rătăcească. Deoarece era întuneric, demonul i-a aruncat un tăciune aprins, pe care Jack l-a pus într-un nap. Din acel moment, spiritul lui Jack hoinăreşte în căutare unui loc unde să se odihnească. De Halloween, oamenii pun simbolic câte un dovleac sculptat în faţa caselor, pentru a-i spune lui Jack că nu se poate odihni în locuinţele lor. Napul era folosit tradiţional de Halloween în Irlanda şi Scoţia, dar imigranţii veniţi în America de Nord au folosit dovleacul indigen, ce era mai accesibili şi mai mare în comparaţie cu napii.

Jocul merelor plutitoare

“Dunking” sau “apple bobbing” presupune apucarea cu dinţii a unor mere ce plutesc într-un vas cu apă. Jocul a fost reinterpretat, copiii putând sta în genunchi pe un scaun, ţinând o furculiţă între dinţi. Scopul este de a da drumul furculiţei pentru a se înfige într-un măr. Un alt joc frecvent implică legarea şi agăţarea cu unor mere învelite în sirop. Acestea trebuie mâncate fără a folosi mâinile. Jocul merelor glazurate reprezintă un obicei din Marea Britanie şi Irlanda.

Strămoşii sunt comemoraţi la începutul lunii noiembrie în ţări din întreaga lume.

În Mexic şi Spania, pe 1 şi 2 noiembrie este sărbătorită Ziua Morţilor ( Día de los Muertos), celor decedaţi fiindu-le aduse ofrande.

Pe 1 noiembrie, italienii sărbătoresc Ziua Tuturor Sufletelor sau Ziua Tuturor Sfinţilor (Festa di Tutti i Santi). În amintirea rudelor decedate se fac felinare din dovleci, pe care localnicii le numesc „concas de Mortu” („capete de mort”).

În Polonia, pe 1 noiembrie este sărbătorită Zaduszki. Ziua tuturor sufletelor este marcată prin vizite la mormintele rudelor, unde sunt aprinse candele.

Echivalentul Halloween în România

În România, sărbătoarea Moşii de toamnă sau Sâmbăta morţilor are loc în prima sâmbătă din noiembrie. Sunt ţinute slujbe, se împart pachete cu mâncare celor săraci şi se aprind lumânări. Sunt spuse rugăciuni pentru ca sufletul celui mort să ajungă la Judecată universală, într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a despărţit de trup.

Cu toate acestea, noaptea de Sfântul Andrei, celebrată pe 30 noiembrie, este considerată echivalenta sărbătorii de Halloween. În noaptea de Sfântul Andrei, se spune că spiritele ies în lume şi că lupii vorbesc, iar oamenii se pot apăra de toate acestea cu usturoi şi cu vrăji. Totodată, potrivit tradiţiilor populare, spiritele rele pot fi alungate dacă paharele şi cănile din locuinţe sunt întoarse cu gura în jos. În aceeaşi noapte, fetele îşi pot pune sub pernă un fir de busuioc pentru a-şi visa alesul.