Ce vârstă are căţelul tău? Un grup de cercetători propune o nouă formulă de calcul

Întrebarea legată de echivalenţa vârstei căţeilor cu cea a stăpânilor atrage mereu atenţia publicului larg, dar după cum explică cercetătorii, diferitele formule de calcul care există sunt, în realitate, mituri. Pentru a oferi o formulă care să fie corectă din punct de vedere ştiinţific, cercetători de la Universitatea California din San Diego, Statele Unite ale Americii, au plecat de la genetica câinilor, prin calcularea modului în care ADN-ul unui căţel se schimbă de-a lungul vieţii acestuia, notează Science Alert.

Cercetătorii folosesc metilarea ADN-ului, unul din procesele care fac parte din mecanismul epigenetic, atât în cazul câinilor, cât şi al oamenilor, în ADN se mai adaugă grupe de metil. Aceste grupe interferează cu activitatea unor segmente specifice de cod genetic, fără a altera întregul ADN. De asemenea, oamenii de ştiinţă pot folosi acest proces pentru a afla care este vârsta unui om.

• Ar putea exista de două ori mai multe specii de vertebrate pe Pământ. Cum este posibil?
• Un nou studiu schimbă tot ce știam despre disparițiile misterioase ale marilor rechini albi

Dr. Tina Wang şi dr. Trey Ideker şi-au propus să identifice dacă acelaşi mecanism epigenetic, care poate fi folosit pentru calcularea vârstei la oameni, poate fi identificat în cazul căţeilor. 

Deşi durata medie de viaţă a câinilor poate varia în funcţie de rasă, cercetătorii au aflat că toţi urmează o traiectorie similară de dezvoltare, fiziologică şi patologică. „Comparaţia cu metilomii umani dezvăluie o relaţie neliniară care transpune câinele în anii umani, aliniază sincronizarea etapelor fiziologice majore între cele două specii şi se extinde la şoareci”, au scris cercetătorii într-un articol.

Corelând datele genetice ale oamenilor şi ale câinilor, cercetătorii au produs următoarea formulă, în care vârsta umană este egală cu produsul dintre 16 logaritmul natural şi vârsta căţelului, la care se adaugă 31 (vârsta_umană=16ln x vârsta_câine+ 31).

Studiul a fost publicat pe serverul bioRxiv.

Citeşte şi: