Cele mai importante descoperiri ştiinţifice făcute în 2019

În acest an cercetătorii au reuşit o serie de premiere absolute şi, de asemenea, să aducă o extindere considerabilă a cunoaşterii în cazul unor domenii. Mai jos găsiţi o listă cu unele dintre cele mai importante descoperiri şi reuşite ştiinţifice ale anului 2019.

Cel mai îndepărtat obiect vizitat de oameni

• Un crater din Canada, numit și „Ochiul din Quebec”, arată extrem de ciudat
• De ce bătrânii sunt mai predispuși să distribuie informații greșite online?

În prima zi din 2019, sonda New Horizons a trecut la doar 3.500 de kilometri de obiectul 2014 MU69, cunoscut anterior după numele de Ultima Thule şi care acum se cheamă Arrokoth.

Credit foto: NASA

Imaginile au relevat că Arrokoth, cel mai îndepărtat obiect vizitat de către umanitate, este plat şi nu sferic cum se credea anterior. Studierea acestuia oferă informaţii importante despre evoluţia sistemului nostru solar şi chiar despre cum se formează planetele asemănătoare Pământului.

Roverul chinezesc de pe partea întunecată a Lunii

Începutul anului 2019 a fost marcat, de asemenea, şi de către aselenizarea sondei Chang’e-4, în premieră pe partea întunecată a Lunii, China fiind prima ţară care a reuşit aşa ceva.

Chang’e-4 a aterizat în apropierea Polului Sud al Lunii, în bazinul Aitken. Cercetătorii sunt de părere că acest bazin este locul unui impact catastrofal care a avut loc în urmă cu 3,9 miliarde de ani. 

Prima imagine a unei inseparabilităţi cuantice

Mecanica cuantică teoretizează că două particule pot să aibă acelaşi comportament/stare chiar şi atunci când se află la distanţe mari, o acţiune asupra uneia dintre particule rezultând în acelaşi comportament al particulei de care aceasta este legată.

Credit foto: Universitatea Glasgow

Anul acesta, cercetătorii au reuşit să surpindă doi fotoni aflaţi într-o stare de inseparabilitatea cuantică.

Cutremurele de pe Marte

Landerul InSight, care a amartizat în luna noiembrie a anului 2018, a detectat, în premieră, activitatea seismică pe suprafaţa planetei Marte. Seimometrul de la bordul landerului a identificat din luna aprilie a acestui an peste 100 de evenimente potenţial seismice, dintre care cercetătorii sunt siguri că sunt cutremure. Cercetătorii sunt de părere că înţelegerea activităţii seismice oferă posibilitatea înţelegerii structurii interne a planetei Marte.

Cel mai vechi craniu

Anul acesta, arheologii au reuşit să scoată la lumină cel mai vechi craniu al unui strămoş al nostru. Acest craniu aparţine unui individ din specia Australopithecus anamensis şi are o vechime de 3,8 milioane de ani. 

Credit foto: Cleveland Museum of Natural History

Descoperirea acestui craniu, numit MRD, i-a condus pe cercetători l-a concluzia că această specia a coexistat cu o altă specie, Australopithecus afarensis, pentru cel puţin 100.000 de ani. Lucy este cel mai „faimos” membru al acestei specii care a trăit în Africa în urmă cu 3,9 – 3 milioane de ani.

Aterizarea pe asteroidul Ryugu

În decembrie 2014, agenţia spaţială japoneză, JAXA, a lansat sonda Hayabusa-2, aceasta ajungând în proximitatea asteroidului Ryugu în iunie 2018, aterizarea pe suprafaţa acestuia fiind amânată până în luna iulie 2019.

Credit foto: JAXA

Înainte de a atinge suprafaţa asterioidului, Hayabusa a dat o gaură în acesta, planul cercetătorilor japonezi fiind ca, din acea gaură, să fie recoltate o serie de mostre care să fie analizate la întoarcerea pe Terra.

Oamenii de ştiinţă speră că acest mostre, care în prezent se află în drum spre Pământ, să îi ajute să înţeleagă modul în care elementele organice, identificate anterior în materialul anumitor asteroizi, au ajuns pe Terra.

Continentul ascuns de sub Europa

Faptul că Pământul primordial a avut un singur supercontinent, Pangeea, este un fapt al cunoaşterii comune. Din acest continent iniţial, forţele geologice au modelat, de-a lungul timpului, continentele pe care le cunoaştem astăzi. Un studiu din 2019 a demonstrat că în urmă cu 240 de milioane de ani s-a format un continent necunoscut nouă: Marea Adria, care în prezent se află sub sudul Europei.

Voyager 2 a părăsit sistemul nostru solar

Sonda Voyager 2 a a părăsit heliosfera Soarelui nostru şi a intrat în spaţiu interselar. Acest spaţiu este numit heliopauză, dar, dat fiind faptul că acesta este doar cel de al doilea obiect uman care părăseşte sistemul nostru solar, cercetătorii nu ştiu atât de multe despre acesta.

Credit foto: NASA

Datele sugerează că în jurul sistemului nostru solar există o serie de straturi, a căror existenţă a fost necunoscută oamenilor de ştiinţă.

Un super-Pământ

Într-un sistem solar aflat la doar 111 ani-lumină de Terra, astronomii au identificat K2-18b, o planetă solidă, care pare a fi un super-Pământ datorită dimensiunilor sale. În atmosfera acestei planete, oamenii de ştiinţă au descoperit vapori de apă. În aceste condiţii, K2-18b este singura exoplanetă, descoperită până acum, în atmosfera căreia se află vapori de apă.

Originea oamenilor moderni: Botswana

Un studiu publicat în acest an a stabilit că Botswana este locul în care au evoluat şi din care au migrat oamenii moderni. Cercetătorii din spatele acestui studiu susţin că, în urmă cu 200.000 de ani oamenii moderni au migrat dintr-o regiune aflată la sud de râul Zambezi.

Acest studiu susţine teoria care spune că oamenii au evoluat în Africa şi ulterior au migrat spre restul continentelor.

Prima imagine unei găuri negre

O altă premieră pe care anul 2019 ne-a adus-o a fost cea a primei imagini a unei găuri negre. Cercetătorii au folosit Event Horizon Telescope pentru a realiza această primă imagine a unei găuri negre din centrul galaxiei Messier 87.

Credit foto: National Science Foundation/Event Horizon Telescope    

Imaginea obţinută este puţin în ceaţă, dar trebuie oricum să recunoaştem meritele echipei de cercetători care a reuşit ceva ce în urmă cu un deceniu ar fi părut imposibil sau absurd.

Două nouă tratamente pentru Ebola

În luna iulie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat epidemia de Ebola din Africa un pericol global. Din fericire, două tratamente experiemntale s-au dovedit a fi eficiente împotriva acestei maladii.

Cele două tratamente, REGN-EB3 şi mAb-114, sunt un „cocktail” de anticorpi injectat direct în sistemul sanguin al pacienţilor. Utilizarea acestora a dus la o rată de supravieţuire de 90% în Congo.

O gaură neagră care consumă o stea neutronică

Atât găurile negre, cât şi stele neutronice sunt considerate de către astronomi ca fiind unele dintre cele mai periculoase şi, de asemenea, cele mai fascinante obiecte din Univers. În anul 2019, cercetătorii au reuşit să observe cum o stea neutronică este consumată de către o gaură neagră cu ajutorul detectoarelor de valuri gravitaţionale.

Crew Dragon

Orbita joasă a Pământului a devenit un loc din ce în ce mai aglomerat, tot mai multe ţări şi companii spaţiale private operând în acest spaţiu. În 2019, SpaceX a reuşit ca, în premieră, să realizeze lansarea unei navete comericale proiectate pentru un echipaj uman.

Credit foto: SpaceX

Succesul Crew Dragon reprezintă o veste extrem de bună pentru programul spaţial american, care din cauza retragerii flotei de navete spaţiale în anul 2011 era dependent de lansările Roscosmos.

O terapie pentru sindromul „bubble boy”

Sindromul XSCID, numit şi „bubble boy”, face ca unii bebeluşi să se nască fără un sistem imunitar, ceea ce îi expune la o multitudine de pericole în afara mediilor controlate. În luna aprilie, medicii au anunţat că o terapie genetică experimentală a oferit rezultate promiţătoare în cazul bebeluşilor afectaţi.

O a doua înregistrare cu un calamar gigantic

În luna iunie, cercetătorii au reuşit să realizeze o serie de fotografii, pentru a doua oară în istorie, ale unui calamar gigantic în Golful Mexic. Aceste animale sunt greu de surprins, dat fiind faptul că habitatul lor se află, de regulă, la aproximativ 1.000 de metri sub nivelul mării.

LightSail2, nava visată de Carl Sagan a fost lansată pe în spaţiu

Societatea Planetară a reuşit să lanseze LightSail2, o navă cu pânze solare pe care şi-a imaginat-o Carl Sagan. Această navă cu pânze solare foloseşte energia particulelor solare pentru a se deplasa prin spaţiu, ceea ce îi conferă o sursă de energie aproape nelimitată.

Credit foto: The Planetary Society

În viitor, această tehnologie ar putea fi folosită pentru a propulsa nave mult mai mari, poate chiar cu echipaj uman.

Citeşte şi: