Scandalul blocului ridicat la Constanţa deasupra unor vestigii. Arheolog: E ca şi cum ai da Turnul Eiffel la fier vechi

Zeci de constănţeni au făcut vineri un lanţ uman în jurul unor vestigii antice din centrul oraşului, în semn de protest faţă de construcţia unui bloc de patru etaje care urmează să fie ridicat într-o zonă protejată istoric.

Oamenii sunt nemulţumiţi de faptul că viitoarea investiţie va fi făcută deasupra unor vestigii ale cetăţii antice Tomis şi că excavatoarele au săpat fără supravegherea arheologilor.

• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
• De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?

Arheologul Cătălin Pavel, care a cercetat mai multe şantiere din ţară şi din străinătate şi a săpat în cetăţile Milet, Troia şi Histria, a comentat pentru Mediafax situaţia de la Constanţa. Cătălin Pavel spune că este de neacceptat ca într-un sit istoric să se sape fără supravegherea unui arheolog:

„Acum, indiferent de situaţia de aici – n-am putut vedea cu ochii mei toate documentele – , pot să vă spun că în niciun sit arheologic n-ar trebui să se poată face săpături fără supraveghere arheologică, e la mintea cocoşului, şi cu atât mai puţin într-un sit cum e Constanţa. A distruge părţi din oraşul antic e de neconceput, e ca şi cum ai da Turnul Eiffel la fier vechi!”, a declarat Cătălin Pavel, lect.univ. la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa.

Pericolul distrugerii mărturiilor importante ale istoriei noastre

Arheologul se arată îngrijorat de situaţia de la Constanţa şi crede că o săpătură realizată într-un sit fără supravegherea specialiştilor poate să distrugă mărturii importante din istoria noastră: „Şi nu e vorba că arheologii fetişizează o cărămidă veche şi nu înţeleg că prezentul are şi el nevoile lui, că adică oamenii vii trebuie să treacă, pînă la urmă, înaintea celor morţi. Dar să nu mi se spună că pentru, să zicem, o sală de popice trebuie musai distruse urgent jucăriile copiilor din antichitate sau şarpele Glykon sau frescele făcute de primii creştini de aici. Şi dacă bagi excavatorul în inima Tomisului, poţi oricînd să distrugi aşa ceva. Oricând ! Asta e situaţia, când vorbim de situri excepţionale. Eu vă dau ca exemplu obiecte, dar se înţelege că e vorba de fapt de distrugerea, în general, a informaţiilor despre trecut”, a adăugat Cătălin Pavel.

Cătălin Pavel a mai declarat că există o mare contradicţie: în timp ce România cheltuieşte mulţi bani pentru a promova în afară patrimoniul istoric, multe vestigii istorice din ţară se distrug.

„În vremea asta, sume considerabile sînt cheltuite de stat pentru a face vizibil în străinătate, de pildă prin expoziţii, patrimoniul arheologic al României. Sau pentru recuperarea patrimoniului atunci când asemenea obiecte ajung ilegal în străinătate. Contradicţia e limpede ca lumina zilei, nu? Cum să vă zic, pentru mine, ca arheolog, trecutul e casa mea. Dar nimeni nu are nevoie de doctorate ca să simtă că nu e în regulă ca cineva să-ţi ia casa cu excavatorul”, a declarat Cătălin Pavel.

Arheologul îşi conchide comentariul într-un mod optimist, exprimându-şi încrederea că societatea din România începe să reacţioneze la astfel de situaţii distructive: „Vedeţi, trecutul României e şi el un fel de pădure care e rasă fără remuşcări. Ştiu că ruinele antice nu ne fac aerul mai curat, dar eu cred că ne fac mintea mai limpede, mai îndepărtată de bani şi mai apropiată de oameni. Nu mai contaţi pe faptul că oamenii au prea multe griji ca să se mobilizeze, societatea civilă o să protesteze mereu pentru educaţie, pentru calitatea aerului, pentru patrimoniu, pentru toate chestiile alea care par numai bune să fie sacrificate pentru profit”.