Modul în care ADN-ul este „împachetat” în celulele albe poate cauza diabetul

Acidul dezoxiribonucleic, sau ADN-ul aşa cum suntem mai familiari cu el, măsoară aproximativ 6 metri în lungime şi este „împachetat” în nucleul ficărei celule, fie că vorbim de organisme unicelulare sau de noi. Un studiu recent argumentează faptul că erorile care pot apărea în procesul de „împăturire” a genomului ar putea să reprezinte un factor de risc în cazul apariţiei unor boli autoimune precum diabetul de tip 1, notează Medicalxpress.

Cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universităţii Pennsylvania au publicat un articol în care ADN-ul din celulele albe, în funcţie de modul în care este stocat, poate duce la apariţiei diabetului. Aceştia explică faptul că modul în care unele proteine influenţează împachetarea genomului poate să activeze sau să menţină inactive anumite gene care joacă un rol în dezvoltarea diabetului.

• Cercetătorii lucrează la un „praf inteligent” capabil de spionaj
• Locul de origine al asteroidului Ryugu ar fi avut cândva ape curgătoare

„Deşi ştim că persoanele care moştenesc anumite gene au un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 1, există puţine informaţii despre factorii moleculari care contribuie la legătura dintre genetică şi autoimunitate”, explică dr. Golnaz Vahedi, profesor al catedrei de Genetică a Universităţii Pennsylvania. „Cercetările noastre demonstrează, pentru prima dată, modul în care stocarea greşită a ADN-ului, cauzată de variaţii ale secvenţelor, contribuie la dezvoltarea diabetului de tip 1. Cu o astfel de înţelegere mai profundă, sperăm să formăm o bază pentru a produce strategii de inversare a erorilor legate de ADN şi de a opri evoluţia acestei maladii”, mai adaugă acesta.

De-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă au descoperit peste 80 de maladii autoimune, printre acestea numărându-se şi diabetul de tipul 1. Această boală face ca pancreasul să îşi sisteze producţia de insulină, hormonul care reglează nivelul de zahăr din sânge. Studiile arată că celulele albe din sânge sunt cele care distrug celulele beta pancreatice, cele care sintetizează insulina.

„Deşi este nevoie de mult mai multă muncă, descoperirile noastre ne împing mai aproape de o înţelegere mai mecanicistă a legăturii dintre genetică şi bolile autoimune, un pas important în identificarea factorilor care influenţează riscul nostru de a dezvolta afecţiuni, precum diabetul de tip 1”, explică dr. Vahedi.

Studiul a fost publicat în Immunity.

Citeşte şi:

Există şi un diabet de tip 3 – şi poate afecta grav creierul!

O proteină nouă ar putea întârzia apariţia diabetului

Diabetul, boala care afectează aproape toate organele. Cum ar trebui tratată?