Lucruri esenţiale pe care sigur nu le ştiai despre Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna este situată în comuna cu acelaşi nume şi la 72 de km de Cetatea de Scaun a Sucevei, 97 de kilometri de Gura Humorului şi 127 de kilometri de Vatra Dornei.

Intră în GALERIA FOTO!

• Fiul unui ţăran analfabet, una dintre cele mai strălucite minţi ştiinţifice din toate timpurile
• Slash, chitaristul legendar al trupei Guns N’ Roses, de la heroină la Grammy

Ştefan cel Mare, domnitorul care a purtat 42 de războaie în cei 47 de ani de stat pe tronul Moldovei (1457 – 1504), a construit 26 de biserici şi mănăstiri dacă ne luăm după inscripţiile în piatră sau pictate păstrate de-a lungul timpului.

Mănăstirea Putna a fost una dintre cele mai importante ctitoriri religioase şi arhitecturale realizate de către Ştefan cel Mare. Mai jos vă prezentăm câteva lucruri pe care poate nu mulţi le ştiu despre acest ansamblu mănăstiresc.

Ştefan cel Mare a ales locul după ce a tras cu arcul

Construcţia Mănăstirii Putna a început în vara anului 1466 şi a durat trei ani, sfinţirea lăcaşului a avut loc în 3 septembrie 1469. Despre alegerea locului de zidire avea să scrie peste aproape 300 de ani cronicarul Ion Neculce în „O samă de cuvinte. Letopiseţul Ţării Moldovei”:

„Ştefan-vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul Ştefan-vodă dintr-un vârvu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariu. Şi este mult locu de unde au tras pănă în mănăstire. Pus-au şi pe trii boierenaşi de au tras, pre vătavul de copii şi pre doi copii din casă. Deci unde au cădzut săgeata vătavului de copii au făcut poarta, iar unde au cadzut săgeata unui copil din casă au făcut clopotniţa”.

Galerie foto

vezi galeria
10 foto

Scopul lui Ştefan cel Mare era ca la Mănăstirea Putna să fie îngropat el şi familia. După decesul din 2 iulie 1504, la vârsta de 65 de ani, ca urmare a infectării unei răni mai vechi, Ştefan cel Mare va fi înmormântat la Putna. Tot aici au mai fost înmormântate Maria de Mangop  (a doua soţie), Maria Voichiţa (ultima soţie), unul dintre fii domnitorului, Bogdan al III-lea cel Orb, dar şi alţi urmaşi ai săi.

Mănăstirea Putna a rezistat la incendii şi cotropiri

La aproape 15 ani de la inaugurarea ei, chiliile au fost distruse, iar biserica a fost parţial afectată într-un incendiu izbucnit în interiorul Mănăstirii Putna, în 15 martie 1484. La porunca domnitorului au fost refăcute chiliile, iar biserica a fost restaurată şi pictată, atât în interior, cât şi în exterior.

Un alt moment de cumpănă în istoria mănăstirii a fost anul 1653, când biserica a fost distrusă în urma unor alunecări de teren, dar şi a trecerii oştilor cazace conduse de Timuş Hmelniţki, ginerele domnitorului Vasile Lupu. Acesta din urmă a început refacerea bisericii în scurt timp. Lucrările au fost continuate de următorul domnitor, Gheorghe Ştefan, şi finalizate în 1662 în timpul domniei lui Istrate Dabija (Eustratie Dabija).

Sigla Moldovei, la Putna / Credit foto: Shutterstock

Mănăstirea Putna a fost incendiată şi jefuită, în vara anului 1691, de ostaşii regelui polon Ioan Sobieski, care sperau să intre în Turnul Tezaurului. În acest loc, care în prezent este singura clădire rămasă din ansamblul ridicat de Ştefan cel Mare la Putna, erau aduse în vremuri tulburi obiectele de preţ ale mănăstirii. În prezent, aici se află cărţi bisericeşti şi manuscrise de mare valoare

Pe fondul luptelor din prima parte a secolui al XVIII-lea dintre ruşi, turci şi tătari, care s-au desfăşurat pe teritoriul Moldovei, ruşii au jefuit mănăstirea. Tot în această perioadă a avut loc şi un cutremur care a provocat distrugeri importante. Astfel că între anii 1756 – 1760, în ansambul mânăstiresc de la Putna se efectuează ample lucrări de restaurare finanţate şi de unii boieri din Moldova şi Ţara Românească.

După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, în 1774, Putna este una dintre cele trei mănăstiri din zonă (alături de Suceviţa şi Dragomirna) care nu sunt închise la ordinul noilor autorităţi. În perioada ocupaţiei habsburgice, lăcaşului de cult îi sunt aduse mai multe modificări, realizându-se lucrări de reconstrucţie şi extindere. Totodată, a fost construit actualul turn-clopotniţă. Arhitectul austriac Karl Adolf Romstorfer a restaurat la rândul lui Mănăstirea Putna, între anii 1901 – 1902.

Cântarea lui Porumbescu în faţa „Daciei întregi”, la Putna

În afară de Turnul Tezaurului şi Turnul Clopotniţei, la Putna se află şi Turnul lui Eminescu. Construit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviţă, acest turn i-a găzduit câteva zile pe Mihai Eminescu şi Ioan Slavici, care au participat la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni, organizată în august 1871 la Putna.

Credit foto: Shutterstock

La această serbare au participat studenţi români din Ardeal, Bucovina, Banat, dar şi din Vechiul Regat, marea lor majoritate studiind la Viena.

De la acel eveniment se păstrează o urnă din argint în care organizatorii au pus pământ adus din toate ţinuturile româneşti. Urna a fost aşezată pe mormântul lui Ştefan cel Mare, ca semn de apreciere, mulţi dintre participanţi nutrind că, într-o zi, toţi românii de pretutindeni se vor uni într-un singur stat.

Prezent la manifestări, Ciprian Porumbescu, care avea numai 17 ani, a interpretat pentru prima dată „Balada”, iar apoi i-a mărturisit tatălui său: „Tată, am cântat Daciei întregi!“.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Stefan cel Mare – Un sfant pe tronul Moldovei

Trădarea polonezilor, pedepsită aspru de Ştefan Cel Mare

Topul conspiratiilor si controverselor politice romanesti

Podul Inalt 1475 – Una dintre cele mai mari infrangeri din istoria Islamului