De ce mai există materie în Univers?

Explozia primordială a dat naştere, conform oamenilor de ştiinţă, unor cantităţi egale de materie şi antimaterie; dat fiind faptul că acestea au proprietăţi opuse, în mod natural, înseamnă că interacţiunea acestora duce la anihilare reciprocă. Totuşi, după cum putem vedea, în jurul nostru există materie, ceea ce naşte întrebări legate de modul în care aceasta a reuşit să supravieţuiască.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Sussex lucrează la un studiu care îşi propune să răspundă la această întrebare şi pentru asta au realizat cele mai precise măsurători efectuate asupra neutronilor, notează Science Daily. Aceştia au plecat de la asumpţia conform căreia neutronii acţionează asemenea unui „compas electric”. 

• Test de cultură generală. Ce înseamnă acronimul NASA?
• Transplanturile de organe pot schimba personalitatea și orientarea sexuală, arată un studiu uluitor

Fizicienii teoretizează că neutronii sunt asimetrici, fiind pozitivi la un capăt şi negativi la celălalt, fiind asemănători magneţilor în această privinţă. Această proprietate neobişnuită a acestor particule este o parte importantă a explicaţiei legate de supravieţuirea materiei după Big Bang.

„După mai bine de două decenii de muncă de către cercetătorii de la Universitatea din Sussex şi din alte instituţii, un rezultat final a apărut dintr-un experiment conceput pentru a aborda una dintre cele mai profunde probleme în cosmologie din ultimii cincizeci de ani: şi anume, întrebarea de ce Universul conţine mult mai multă materie decât antimateria şi, într-adevăr, de ce conţine acum orice materie. De ce antimateria nu a anulat toată problema? De ce a mai rămas ceva?”, a declarat profesorul Philip Harris.

„Răspunsul se referă la o asimetrie structurală care ar trebui să apară în particule fundamentale precum neutronii. Asta am căutat. Am descoperit că „momentul dipolului electric” este mai mic decât se credea până acum. Acest lucru ne ajută să excludem teorii despre motivul pentru care mai rămâne materia, pentru că teoriile care guvernează cele două lucruri sunt legate. Am stabilit un nou standard internaţional pentru sensibilitatea acestui experiment. Ceea ce căutăm în neutron, asimetria care arată că este pozitiv la un capăt şi negativ la celălalt, este incredibil de mică. Experimentul nostru a fost capabil să măsoare acest aspect într-un asemenea detaliu, încât dacă asimetria ar putea fi scalată până la dimensiuni extrem de mici”, mai explică profesorul.

Studiul a fost publicat în Physical Review Letters.

Citeşte şi: