De ce mor de coronavirus şi tineri sănătoşi? Explicaţiile oamenilor de ştiinţă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de ştiinţă şi medicii au stabilit că cele mai vulnerabile în faţa coronavirusului sunt persoanele vârstnice, de peste 70 de ani, cu o serie de afecţiuni preexistente, în special diabet, boli cardiovasculare, o serie de boli pulmonare şi respiratorii sau cancer. Şi obezitatea este un factor de mare risc pentru cei care sunt infectaţi cu virusul SARS-CoV-2.

Decese ca urmare a infectării cu noul coronavirus s-au înregistrat şi în rândul persoanelor de vârstă mijlocie, însă, precum în cazul vârstnicilor, şi aceştia aveau o serie de afecţiuni medicale preexistente. 

• Otrăvirea câinilor ca formă de conflict între vecini. Ce spun psihologii despre acest tip de violență
• De ce izbucnim uneori în plâns atunci când cineva ne întreabă „Ce faci?”

Marele miser îl reprezintă însă cazurile de persoane tinere (puţine la număr) care au murit de COVID-19 şi despre care nu se ştia că ar fi avut alte boli care să le creeze riscuri suplimentare. Pornind de la cazul lui Ben Luderer, un profesor american în vârstă de 30 de ani din New Jersey, care a murit coronavirus, CNN aduce în discuţie această problemă.

Ben Luderer a luat virusul SARS-CoV-2 de la soţia sa, Brandy, care făcuse o formă uşoară de COVID-19, manifestată doar prin creşterea temperaturii. Ben s-a îmbolnăvit mai grav, având dificultăţi de respiraţie. În ultima vineri a lunii martie a mers la spital, unde medicii l-au intubat cu oxigen şi i-au dat medicamente. Văzând că se simte mai bine, în aceeaşi seară l-au trimis acasă, recomandându-i izolarea şi să „continue să facă ce făcea şi înainte”. În duminica următoare (29 martie), acesta se simţea mai bine şi părea că îşi va reveni. Noaptea, starea lui s-a înrăutăţit însă, având iar probleme de respiraţie. I-a spus soţiei că nu vrea să meargă la spital. A decedat în aceeaşi noapte (30 martie), în patul conjugal.

Anthony Fauci: COVID-19, o „boală neobişnuită”

Cazul lui a fost adus în discuţie. Cum e posibil ca un tânăr de 30 de ani, fără condiţii medicale preexistente, să moară de coronavirus şi atât de repede?

Nu este singurul caz de acest tip. Conrad Buchanan, un DJ complet sănătos în vârstă de 39 de ani, din Florida, a murit după ce s-a infectat cu virusul SARS-CoV-2.

Oamenii mai tineri sunt mult mai puţin susceptibili să moară din cauza coronavirusului, dar există un model neobişnuit care face COVID-19 o „boală neobişnuită”, după cum a afirmat cunsocutul doctor Anthony Fauci, imunologul american care a condus Institutul Naţional de Alergii şi Boli din SUA. 

„Sunt fascinat de ceea ce aş numi patogeneza (acestei boli n.r.). Ştiţi, sunt multe persoane care sunt bine şi apoi, dintr-o dată, unii au nevoie de conectare la aparate respiratorii, precum ECMO (un aparat cardio-pulmonar) şi apoi sunt morţi”, a afirmat Fauci.

Acesta nu crede că virusul SARS-CoV-2 este o ameninţare doar pentru vârstnici şi cei cu o serie de condiţii medicale preexistente. „Mai există ceva acolo, şi sperăm că ne vom da seama exact, în cele din urmă”, a afirmat Anthony Fauci într-un interviu acordat CNN.

Joacă genele un rol în coronavirusul COVID-19?

Unii oameni de ştiinţă şi cercetători se întreabă dacă genele ar putea face diferenţa între persoanele care au simptome uşoare în urma infectării cu noul coronavirus şi cele care dezvoltă forme grave de COVID-19 şi mor.

O posibilitate este o variaţie a genei ACE2, o enzimă care se ataşează de suprafaţa exterioară a celulelor din plămâni, precum şi a inimii. „Variaţiile genei ACE2, care modifică receptorul, ar putea uşura sau îngreuna parcursul virusului către celulele pulmonare”, a afirmat, într-un articol din revista Science, dr. Philip Murphy, imunolog în cadrul Institutului  Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase.

Este luat în discuţie şi agentul tensioactiv, un ingredient cheie al organismului care permite extinderea sau contractarea  şi expulzarea coronavirusului din corpul unor persoane infcetate. Dacă vă gândiţi la plămânii voştri ca la un burete, agentul tensioactiv ar fi detergentul care i-ar face moi şi flexibili. Fără agent tensioactiv, plămânii devin rigizi şi greu de stors. Acesta ar putea fi motivul pentru care unii pacienţi continuă să aibă probleme chiar şi contectaţi la aparate de respiraţie.

Imunitatea prea bună, un risc la COVID-19

O altă pistă urmărită de oamenii de ştiinţă este sistemul imunitar şi modul în care el răspunde la virusuri şi bacterii. Potrivit unor cercetători, în cazul unor oameni tineri şi sănătoşi, un sistem imunitar foarte reactiv ar putea duce la o furtună inflamatorie masivă care ar putea copleşi plămânii şi alte organe. În aceste cazuri, nu este vorba de un sistem imunitar îmbătrânit sau slăbit, ci de unul care funcţionează prea bine. Unii clinicieni din prima linie au speculat că acesta este motivul pentru care steroizii, un suprimant al sistemului imunitar, par să fie benefici pentru unii pacienţi COVID-19.

De asemenea, poate că unii tineri, cu o stare de sănătate foarte bună, considerând că nu sunt atât de vulnerabili la această boală, nu au luat măsuri atât de stricte privind izolarea socială şi distanţa fizică şi, astfel, au fost expuşi la încărcături virale mult mai mari din mediul înconjurător.

Pentru a defini mai bine patologia de bază a coronavirusului şi a bolii COVID-19 ar putea dura luni şi poate fi variabilă la pacienţi, indiferent de vârsta lor. Aşa că măsurile de prevenţie, de distanţare socială şi de igienă riguroasă sunt necesare în aceste zile în toate categoriile de vârstă, inclusiv la tinerii sănătoşi.