Căile neuronale dedicate limbajului din creierul uman au o vechime de cel puţin 25 de milioane de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Limbajul reprezintă unul dintre caracteristicile noastre care ne-au permis să devenim forma de viaţă dominantă de pe această planetă, pornind de la cele mai simpliste forme de comunicare oamenii au reuşit astfel să se coordoneze să obţină şi să transmită mai departe informaţii şi credinţe , pentru a ajunge, în final, la forme complexe de abstractizare, necesare funcţionării în lumea în care trăim.

Un studiu recent, efectuat de către oamenii de ştiinţă de la Facultatea de Medicină a Universităţii Newcastle din Regatul Unit, a dus la descoperirea unora dintre cele mai vechi căi neuronale dedicate limbajului din creierul uman, aceasta având o vechime de peste 25 de milioane de ani, cu 20 de milioane de ani mai veche faţă de ceea ce indicau studiile anterioare, notează Medicalxpress.

Oamenii de ştiinţă explică faptul că activitatea din acest domeniu este necesară pentru studierea creierului primatelor şi compararea acestuia cu cel al oamenilor şi asta deoarece creierul, un ţesut moale, nu se fosilizează precum alte ţesuturi, de exemplu: oasele. 

Dr. Chris Petkov, autorul acestui studiu, explică: „Este ca şi cum ai găsi o nouă fosilă a unui strămoş pierdut de mult. De asemenea, este interesant faptul că poate exista o origine mai veche (n.r. a limbajului) încă de descoperit”.

Cercetătorii au descoperit o cale neuronală care leagă cortexul auditiv de regiunea lobilor frontali, aceasta din urmă jucând un rol important în procesarea vorbirii şi a limbajului. Deşi limbajul articulat este unic pentru oameni, cercetătorii explică faptul că această cale neuronală dovedeşte o bază evoluţionară a capacităţii noastre de a recunoaşte şi produce sunete articulate.

„Am prezis, dar nu puteam şti cu siguranţă dacă căile neuronale ale limbajului uman ar fi putut avea o bază evolutivă în sistemul auditiv al primatelor non-umane. Recunosc că am fost uluit să vedem o cale similară ascunsă la vederea în sistemul auditiv al primatelor non-umane”, explică profesorul Petkov.

„Această descoperire are un potenţial extraordinar pentru a înţelege care aspecte ale cogniţiei auditive umane şi ale limbajului pot fi studiate cu modele animale, în moduri care nu sunt posibile cu oamenii şi maimuţele. Studiul a inspirat deja noi cercetări în curs, inclusiv cu pacienţii umani care au probleme neurologice”, adaugă profesorul Timothy Griffiths, autor al studiului.

Studiul a fost publicat în Nature Neuroscience.

Citeşte şi: