Accidente vasculare cerebrale la tineri diagnosticaţi cu COVID-19. Fenomenul ciudat observat de medici

Deşi, iniţial, s-a crezut că virusul atacă în principal plămânii, încep să se strângă dovezi că atacă fiecare sistem major al organismului, scrie Washington Post.

S-a observat deja că virusul duce la formarea cheagurilor de sânge, or acest lucru este una dintre cauzele AVC-urilor. Întreruperea bruscă a alimentării cu sânge a creierului poate fi provocată de probleme ale inimii, artere bolcate de colesterol sau abuz de subtsanţe interzise. Atacurile cerebrale mici trec de multe ori neobservate, nu duc la o afectare permanentă a creierului şi se rezolvă de la sine în 24 de ore. Cele mari însă pot avea efecte catastrofale.

• Ce este „a treia stare” a vieții și ce se întâmplă cu celulele după moartea organismului?
• Somnul insuficient ar putea declanșa un cerc vicios în creier nostru

Analizele arată că bolnavii de COVID-19 fac forme grave de AVC. Cheagurile de sânge pot afecta părţi ale creierului responsabile de mişcare, vorbire sau luarea deciziilor în acelaşi timp. Oamenii de ştiinţă cred că aceste cheaguri care ajung la creier pot fi o consecinţă directă a bolii. Cheagurile care se formează pe vase pot migra către plămâni, producând un blocaj numit embolie pulmonară care duce la insuficienţă respiratorie, una dintre cauzele de deces pentru  COVID-19. Cheagurile care merg la inimă duc la atacuri de cord, altă cauză a decesului, iar cele care ajung la creier duc la AVC.

Mulţi medici şi-au exprimat îngrijorarea că la New York pompierii ridicau de acasă de patru ori mai mulţi oameni decât în mod normal în perioada de vârf a epidemiei, iar unii dintre ei muriseră din cauza unor accidente vasculare subite. Adevărata cauza nu va fi aflată niciodată, pentru că au fost făcute puţine autopsii.

Sherry H-Y Chou, neurolog la Universitatea din Pittsburgh şi medic de terapie intensivă spune că nu doar atacul direct al virusului asupra vaselor de sânge ar putea duce la formarea cheagurilor ci şi răspunsul sistemului imunitar al fiecărui bolnav. Medicul vrea să afle răspunsul printr-un studiu al accidenteleor vasculare cerebrale şi al altor complicaţii neurologice la pacienţii cu COVID-19 din 68 de spitale din 17 ţări, potrivit Mediafax.

Un neurochirug la de reţeaua de Spitale Universitare Thomas Jefferson din SUA, Eytan Raz, spune că nu a văzut niciodată atât de multe AVC-uri mortale la tineri de 30, 40 sau 50 de ani. Chiar şi un pacient de 60 de ani este considerat tânăr pentru aceste forme de accident vascular. El se întreabă dacă nu cumva aceste reacţii intervin în cazul celor mai tineri pentru că organimsul este mai rezistent la atacul la nivel pulmonar.

Caracteristici ciudate la pacienţii COVID-19

Pascal Jabbour, de la acelaşi centru de cercetare, spune că multe dintre cazurile pe care le-a tratat au o caracteristică ciudată. Cheagurile de sânge apar în mod normal în artere, care duc sângele de la inimă, dar la pacienţii cu COVID-19 le-a văzut şi în vene care transportă sângele în direcţia opusă şi sunt mai greu de tratat. Foarte neobişnuit, unii pacienţi au mai mult de un cheag mare de sânge în creier.

Un alt neurochirug american a observat un alt lucru ciudat. Chiar în timp ce opera un pacient pentru îndepărtarea unui cheag de sânge, alte cheaguri se formau în timp real în acelaşi loc.

La Mount-Sinai, cel mai mare sistem medical din New York, numărul pacienţilor cu accidente vasculare majore s-a dublat în cele trei săptămâni de vârf ale epidemiei, în timp ce numărul celorlalte urgenţe au scăzut. Mai mult de jumătate erau testaţi pozitiv pentru noul coronavirus. Medicii au remarcat şi că, dacă într-o primă fază, ajungeau la spital cei în vârstă, cu boili de inimă, diabet, obezitate sau alte condiţii medicale preexistente, în vreme ce în al doilea val au fost pacienţi mai tineri şi fără factori de risc.

Într-un material ce a fost publicat în New England Journal of Medicine săptămâna trecută, echipa de la Mount Sinai descrie cinci cazuri de tineri cu accident vascular cerebral, care s-au prezentat între 23 martie şi 7 aprilie. Aveau 33, 37, 39, 44 şi 49 de ani şi erau cu toţii acasă când au avut subit simptome, printre care vorbit împleticit, confuzie, paralizie a unei părţi a feţei sau a unui braţ. Unul dintre pacineţi a murit, doi sunt încă spitalizaţi, unul se află la recuperare, iar unul a fost externat, pentru a fi îngrijit la domiciliu. Doar unul din cinci, o femeie de 33 de ani, poate vorbi.

Medicii spun că au fost uimiţi de cât timp au aşteptat înainte de a suna la salvare. Femeia de 33 de ani era aparent sănătoasă, a tuşit şi a avut dureri de cap în jur de o săptămână. În decurs de 28 de ore a observat că vorbeşte mai greu şi că are o slăbiciune pe partea stângă, dar a întârziat să solicite ajutor, de teama epidemiei de COVID-19.

În momentul în care a ajuns la spital, un Computer Tomograf a arătat că avea două cheaguri în sânge şi pete ca „sticla pisată” pe plămâni, o caracteristică a COVID-19. A primit două tipuri de tratament pentru a dizolva cheagurile şi până în ziua a zecea a putut fi externată.

Medicii trag un semnal de alarmă: oamenii trebuie să înţeleagă că accidentele vasculare mari pot fi tratate. Medicii pot debloca vasele prin extragerea cheagurilor sau introducerea stenturilor. Dar acest lucru trebuie făcut rapid, ideal în primele şase ore, dar nu mai târziu de 24 de ore. De ceea este necesar ca oamenii să sune la ambulanţă cât mai repede.