Ce fac jumătate dintre români cu hainele vechi

Aproape trei sferturi dintre români reciclează deșeurile din gospodărie și mai bine de jumătate dintre cei care o fac își duc la reciclat hainele vechi, arată un studiu realizat la comanda Fundației World Vision România în cadrul campaniei #WardrobeChange.

Rezultatele studiului iVox realizat la comanda World Vision România arată că românii sunt relativ bine informați cu privire la poluare și își doresc să recicleze deșeurile din gospodărie, însă nu au unde să o facă. Într-o proporție covârșitoare, respondenții consideră că primăriile sunt principalele responsabile de gestionarea problemei deșeurilor.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Potrivit World Vision România, deșeurile textile reprezintă o sursă majoră de poluare. Anual, în lume se produc circa 150 de miliarde de articole de îmbrăcăminte, iar majoritatea celor purtate și uzate ajung în gropile de gunoi municipale sau sunt arse în incineratoare.

„Efectele negative asupra sănătății provocate de poluarea cu deșeuri textile sunt în general cunoscute de către români, conform studiului. Astfel, circa 80% dintre respondenți au menționat pericolul microfibrelor sintetice care ajung în carnea peștilor pe care îi consumăm și poluarea solului cu materiale textile care se descompun în sute de ani”, se arată într-un comunicat al World Vision România.

Aproape trei români din patru (73%) reciclează deșeuri, în majoritate plastic (88%), hârtie și carton (85%) și sticlă (75%). Aproape 87% din cei care nu reciclează deocamdată deșeuri textile ar fi interesați pe viitor să o facă.

Doar jumătate (57%) reciclează însă și materialele textile precum hainele vechi, principalele motive indicate fiind protejarea mediului (60%) și faptul că pur și simplu reciclarea este o soluție mai bună decât aruncarea hainelor vechi la coș.

Care sunt soluțiile pentru a scăpa de hainele vechi

În opinia respondenților, cele mai bune soluții pentru a scăpa de îmbrăcămintea veche sunt donația (80%), urmată de reciclare (74%) și recondiționarea, pentru a putea fi purtate o perioadă mai îndelungată (53%).

8 din 10 respondenți spun se confruntă cu lipsa unor containere speciale pentru colectarea selectivă, iar 5 din 10 spun că le lipsesc informațiile privind locul și modul de colectare.

Atunci când sunt întrebați cine ar trebui să vină cu soluții pentru a stimula reciclarea/recondiționarea hainelor vechi, 46% dintre respondenți au nominalizat primăriile, iar 24% Guvernul.

„Una dintre surprizele revelate de sondajul World Vision este faptul că cei mai mulți dintre români (50,4%) ar fi de acord să plătească mai mult pentru a purta haine ecologice, produse cu materiale și tehnologii prietenoase cu mediul. De asemenea, peste 70% dintre români ar cumpăra haine realizate din materiale reciclate, ca de exemplu din PET reciclat, din care se produce poliesterul”, se mai arată în comunicat.

Industria textilă, unul dintre marii poluatori

Industria textilă a contribuit la poluarea oceanelor cu aproximativ 1,4 milioane de trilioane de particule de fibre de polimeri, conform Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, în timp ce industria modei este responsabilă pentru 20% din apele uzate ale lumii, 10% din emisiile de carbon și cantități vaste de deșeuri. În fiecare secundă, un camion de gunoi plin de textile este aruncat la groapa de gunoi sau incinerat.

Sondajul a fost realizat la comanda World Vision în cadrul campaniei #WardrobeChange, parte din proiectul Make Europe Sustainable for All, care intenționează să schimbe radical modul în care cumpărăm, folosim și reciclăm îmbrăcămintea. Inițiativa se înscrie în cadrul global de acțiuni pentru Obiective de Dezvoltare Durabilă, pe care România s-a angajat să le atingă până în 2030.

„La nivelul Uniunii Europene, există o Directivă-cadru privind deșeurile care stipulează că până în 2025 statele membre trebuie să colecteze selectiv deşeurile textile. Din păcate, în acest an România se va confrunta probabil cu o procedură de infringement (încălcarea legislației comunitare) din cauza modului defectuos în care tratează problema deșeurilor în general”, au mai transmis reprezentanții fundației.

Studiul a fost realizat online, în această primăvară, pe un număr de 2.232 de persoane.

Vă recomandăm să citiți și:

Surpriză! Lacurile şi râurile pot deveni surse de emisii de carbon

Poluarea aerului poate reprezenta un factor de risc pentru obezitate

Poluarea scurtează viaţa copiilor de azi cu circa 20 de luni

Bacteria care ”mănâncă poluarea” şi degajă electricitate, detectată în premieră în izvoarele termale