Una dintre cele mai vechi incinerări funerare a avut loc  în Orientul Apropiat

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cele mai vechi urme ale incinerărilor funerare din orientul Apropiat au peste 9.000 de ani.

Oamenii de știință au stabilit faptul că cel mai vechi exemplu de incinerare funerară din Orientul Apropiat, care făcea parte dintr-un ritual, a avut loc în urmă cu 9.000 de ani.

Dovezile descoperite de către arheologi indică faptul că trupul nu a fost pur și simplu aruncat într-un foc, apropiații persoanei decedate au aranjat un rug funerar, acolo fiind găsite rămășițele arse ale trupului. Se pare că defunctul a fost așezat în poziție fetală, cu genunchii îndoiți la piept într-o groapă asemănătoare unui cuptor. Ulterior, focul a fost aprins lângă sau sub persoana care trecuse în neființă, notează Live Science.

O descoperire care schimbă cronologie ritualurilor funerare

Până la această descoperire, cel mai vechi exemplu de incinerare funerară din Orientul Apropiat a fost datat din cel de-al șaselea mileniu înaintea erei noastre.  În anul 1969, arheologii au descoperit și cel mai vechi exemplu al unei astfel de practici: „Doamna Mungo”, a cărei incinerare ar fi avut loc în urmă cu 40.000 de ani, conform unui studiu din 2003.

Rămășițele incinerate în urmă cu 9.000 de ani au fost descoperite în timpul unor excavațiii care au avut loc în anul 2013 în Valea Iordanului. Groapa de înmormântare conținea 355 de fragmente osoase, multe dintre ele fiind arse de foc, a declarat cercetătorul principal Fanny Bocquentin, arheo-antropolog la Centrul Național Francez de Cercetări Științifice.

Individul incinerat era un adult tânăr, dar sexul și înălțimea acestuia rămân un mister, oasele rămase erau prea deteriorate pentru a stabili, explică Bocquentin. Chiar și așa, o analiză a oaselor a arătat că această persoană a supraviețuit unei răni groaznice; cercetătorii au găsit un proiectil de 1,2 centimetri lungime încorporat în osul umărului stâng. Această rană ar fi cauzat dureri cronice, dar nu a fi dus la pierderea totală a mobilității.

Oasele recuperate indică faptul că persoana incinerată suferise rana înainte cu câteva săptămâni sau chiar luni de decesși că deja începuse să se vindece. De asemenea, arheologii explică faptul că această rană nu a fost cauza morții.

Datarea cu carbon-14 a indicat faptul că persoana incinerată ar fi trăit în intervalul 7031-6700 înaintea erei noastre., în cadrul unui culturi neolitice. Asta înseamnă că decedatul trăia printre fermierii timpurii care au domesticit anumite cereale și animale, dar care încă nu și-au dat seama cum să producă ceramică.

Citește și:

Craniul unui berbec descoperit într-o mască funerară veche de peste 2.00 de ani

O cameră funerară intactă a fost descoperită sub o locuinţă din Spania

O mască funerară străveche ar putea face parte dintr-o comoară de 4 miliarde de dolari

Mormântul regilor, obiectul unor puternice controverse, şi-a redeschis porţile pentru vizitatori