Explozia unei stele îndepărtate a dus la una dintre cele mai mari extincții din istorie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Scăderea nivelului de ozon din Devonianul Târziu s-ar putea datora radiațiilor unei supernove.

Extincția din Devonianul Târziu a avut loc în urmă cu 375-360 milioane de ani, iar efectele acesteia au fost semnificative. Oamenii de știință explică faptul că în decursul a  doar 20 de milioane de ani cel puțin 70% dintre speciile de animale au dispărut. Un studiu recent speculează faptul că la baza acestui eveniment se află radiațiile unei supernove sau a mai multor astfel de obiecte aflate la aproximativ 65 de ani-lumină de pe Pământ. Astfel, radiațiile ar fi interferat cu stratul de ozon al planetei, ceea ce a dus la schimbarea prea rapidă a condițiilor de mediu, notează Science Alert.

O lungă dezbatere științifică

Aceasta este  prima dată când o astfel de explicație a fost prezentată pentru extincția din Devonianul Târziu, dar oamenii de știință au considerat mult timp repercusiunile potențial mortale ale supernovelor din apropierea Pământului în acest tip de context.

Speculațiile conform cărora supernovele ar putea declanșa stingeri în masă datează din anii ’50. În ultimul an, cercetătorii au dezbătut distanța în care supernovele devin periculoase pentru viața de pe Terra. Estimările acestora indică faptul că evenimentele explozive ar trebui să se afle la 25 și 50 de milioane de ani-lumină depărtare.

Pe perioade mai lungi, explozia se ciocnește cu ozonul, formând un șoc care conduce la accelerarea particulelor de ozon. În acest fel, supernovele produc raze cosmice, adică nuclee atomice accelerate cu o cantitate mare de energie. Aceste particule încărcate sunt captive în interiorul supernovelor ar trebui să ajungă pe Pământ în aproximativ 100.000 de ani.

Cercetătorii susțin că aceste raze cosmice ar putea fi suficient de puternice pentru a epuiza stratul de ozon și a provoca daune formelor de viață din biosfera Pământului, ceea ce aproximativ se aseamănă cu indiciile legate de pierderea biodiversității găsite în roca din Devonian-Carbonifer, formată acum aproximativ 359 milioane de ani.

Studiul a fost publicat în PNAS.

Citește și:

Subțierea stratului de ozon responsabilă de o extincție în masă în urmă cu 360 de milioane de ani

Dinozaurii şi alte animale au supravieţuit în tărâmul flăcărilor la începutul extincţiei în masă din Jurasicul Timpuriu

Când a avut loc prima extincţie în masă de pe Terra şi cât a durat?

Noi dovezi sugerează că vulcanii au provocat cea mai mare extincţie în masă din istoria Pământului