Dilema care îi contrariază pe istorici. A fost Alexandru cel Mare implicat în moartea tatălui său, Filip al II-lea?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Unii istorici sunt de părere că moartea regelui  Filip al II-lea ar fi fost aranjată de către fiul său, viitorul Alexandru cel Mare.

Detaliile asasinării lui Philip al II-lea al Macedoniei, în 336 înaintea erei noastre, sunt simple și incontestabile. Asasinul și-a dus la îndeplinire misiunea în teatrul de la Aegae, urmărit de o mulțime care călătorise din toată Macedonia și Grecia pentru a-și arăta sprijinul în fața regelui. În timp ce Philip își făcea intrarea, șchiopătând de o rană veche, unul dintre gărzile sale de corp, un tânăr pe nume Pausanias, a alergat spre el și scoțând un pumnal ascuns de sub mantie, l-a înjunghiat pe Filip între coaste și a fugit. Din cauza rănii, regele a murit în doar câteva secunde, asasinul său fiind capturat la scurt timp după asta, notează History.

Varianta oficială a istoriei: o răzbunare personală

Istoricii explică faptul că Pausanias a fost unul dintre amanții regelui Filip al II-lea, i-ar asta a dat naștere unei serii de conflicte care au dus, în cele din urmă, la umilirea tânărului de către familia unui alt amant regal. De asemenea, pentru a-i face dreptate, regele a decis includerea acestuia în garda sa personală, un gest minor față de umilințele îndurate.

Pornind de la aceste detalii, istoricii au ajuns la concluzia că Pausanias l-a ucis pe Filip, răzbunându-se astfel pentru faptul că regele nu i-ar fi ascultat rugămințile. Totuși, atunci, dar și acum, au început să apară o multitudine de întrebări, dacă Pausanias a acționat singur sau dacă cineva l-a folosit pe acest tânăr traumatizat ca pion într-un joc mai mare. Unii istorici se întreabă de ce celalte gărzi de corp l-au executat rapid pe asasin, asta înainte de a putea spune ceva în apărarea sa sau pentru a-și deconspira potențialii colaboratori.

Ulterior, Alexandru l-a acuzat pe regele persan că a  aranjat crima, aceasta fiind o modalitate de a pune capăt amenințării macedonene, neștiind cât de agresiv se va dovedi noul rege.

O ceartă în familie

Unele contemporani și istorici ulteriori au dat vina pe mama lui Alexandru, Olympia, dintre cele șapte sau opt soții ale lui Filip, ea se bucurat de prestigiu de mamă al potențialului moștenitor al tronului. De asemenea, se credea că Olympia și soțul ei ajunseseră să se urască reciproc.

Se crede că se unul dintre motivele acestui conflict era reprezentat de ultima soție a lui Filip, iar zvonurile au fost întețite atunci când aceasta și copilul ei au fost uciși la scurt timp după asasinat. Mult mai târziu, după moartea lui Alexandru, Olimpia a condus armate și a ucis rivali în lupta pentru a controla succesiunea. Era fără îndoială un personaj redutabil, la fel de inteligentă, capabilă și nemiloasă ca soțul și fiul ei.

Speculații asupra vinovăției lui Alexandru

La acea vreme, o mulțime de oameni bănuiau că Alexandru însuși, moștenitorul regatului, ar fi aranjat uciderea tatălui său, motivul crimei era evident: ambiția de a se afla la conducerea Macedoniei. Alexandru a fost proclamat rege al Macedoniei la câteva ore de la uciderea lui Filip, la vârsta de doar 21 de ani. Pentru a-și asigura poziția, a ordonat rapid executarea a doi potențiali rivali și a trimis ordine Asia Mică pentru eliminarea unui general care i s-ar fi putut opune.

Campaniile sale militare rapide din următorul an au consolidat dominația Greciei de Sud și a granițelor din Balcani. Nimic din toate acestea nu indică neapărat vreo implicare în asasinarea lui Filip. Odată ce regele a murit, acestea au fost măsurile de precauție necesare, deoarece orice altă cale de acțiune ar fi condus probabil la moartea lui Alexandru, iar ezitarea nu făcut parte din caracterul noului rege.

Într-o interpretare rezervată a evenimentelor, moartea lui Filip s-a dovedit a fi venit într-un moment în care regatul era consolidat. Astfel, Alexandru a ajuns în fruntea unei Macedonii reformate, unificate și înfloritoare și cu o formidabilă armată. Istoria arată că acesta este avantajul de care a profitat Alexandru. Poate că a fost pur și simplu norocos și, ca atâția lideri celebri, un oportunist desăvârșit. Nu se știe suficient despre caracterul său interior pentru a spune dacă ar fi putut aranja uciderea tatălui său și nici un fapt nu arată în mod direct că ar fi făcut-o. Asasinarea lui Filip al II-lea rămâne în continuare o enigmă și un motiv de dispută între generații de istorici.

Citește și:

Cauza morţii lui Alexandru cel Mare, scoasă la iveală?! Un cercetător vine cu o nouă teorie

Cum a reuşit Alexandru cel Mare să modifice structura geografică a oraşului Tir

Testamentul lui Alexandru cel Mare, descoperit la peste 2.000 de ani de la moartea sa. Dacă nu ar fi fost ascuns, istoria ar fi arătat altfel astăzi

Falanga macedoneană: secretul invincibilităţii lui Alexandru cel Mare