Triburile indigene din Papua Noua Guinee luptă împotriva exploatării uleiului de palmier pentru a-și proteja culturile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Extinderea industriei uleiului de palmier se face în detrimentul faunei, florei și populațiilor indigene din zonele vizate.

Cererea internațională de ulei de palmier a dus la reducerea suprafețelor ocupate de pădurile din Asia de Sud-Est, ceea ce pune în pericol populațiile locale și biodiversitatea acelor regiuni. Cu toate acestea, există o altă poveste mai puțin cunoscută, aceea a unor triburi din Papua Noua Guinee care au colaborat cu un gigant din industria uleiului de palmier.

De generații, triburile indigene din Indonezia au fost apărătorii pământurilor lor cu mult înainte de formarea grupurilor ecologiste. Lucrurile s-au schimbat drastic în 2014, când un bătrân al tribului și membru Manobo, Petrus King, a fost abordat de gigantul sud-coreean Korindo, notează The Science Times.

Lupta pentru pământurile ocupate de triburile indigene

În schimbul convingerii a unsprezece triburi, inclusiv a-l său, să-și vândă terenurile, acestea ar fi compensate cu 8 dolari pentru fiecare hectar. De asemenea, Petrus ar fi primit, de asemenea, fonduri suficiente pentru ca copiii săi să meargă la școală, o casă nouă, apă curată și un generator electric.

Petrus a spus: „Corporațiile folosesc diverse metode pentru a ne determina să ne predăm pământul”, cum ar fi trimiterea de rechizite pentru copii, presiunea armatei sau amenințările violente. Când armata i-a vizitat casa pentru a-l însoți la o întâlnire cu compania, i s-a spus că nu vor ști ce se va întâmpla dacă nu se va conforma. În cele din urmă, a acceptat cererile companiei.

De atunci, Korindo a defrișat aproximativ 60.000 de hectare de pădure pentru a planta noi palmieri. Procedând astfel, compania a recurs la metoda ilegală de defrișare și incendiere. Atunci când compania a fost întrebată de diferite publicații despre metodele folosite, oficialii acesteia au explicat că nu în cazul acestor terenuri nu s-a apelat la practici ilegale.

Dovezile indică folosirea incendierii pentru curățarea terenurilor

În 2018, Consiliul de administrare a pădurilor a concluzionat că nu există dovezi că Korindo ar fi folosit incendierile deliberate pentru a curăța terenurile. Cu toate acestea, o investigație recentă efectuată de cercetători de la Universitatea din Londra și Greenpeace International relevă dovezi ale unor incendii forestiere deliberate în perioada de defrișare a terenurilor.

Forensic Architecture a dezvoltat un model și o tehnică de cercetare folosind analize spațiale și arhitecturale care pot determina dacă un incendiu a fost provocat în mod deliberat sau nu, a explicat Samaneh Moafi. Dovezile pot fi folosite pentru a trage la răspundere marile corporații în instanță.

„Dacă ar fi fost folosit focul pentru a curăța terenurile aflate în concensiune și care sunt operate de Korindo, compania ar încălca legea indoneziană și credibilitatea anchetei Consiliului ar putea fi pusă la îndoială”, a scris grupul. Metoda de tăiere și incendiere nu numai că contribuie la schimbările climatice și distruge habitatele naturale, dar a contribuit și la îmbolnăvirea a mii de oameni care suferă de boli respiratorii și aproape 100.000 de decese premature.

Cu ajutorul sateliților NASA, echipa a comparat seturi de date între 2011 și 2016 pentru a evoluția incendiilor. Moafi a explicat că în timpul în care Korindo curăța terenul, au existat dovezi ale aceluiași tipar, direcție și viteză care se potriveau focurilor intenționate din anii anteriori.

O luptă pentru generațiile viitoare

Aparent, Petrus  a primit după ce a fost de acord cu cererea de teren a lui Korindo puțin peste 40.000 de dolari și achitarea taxelor de școlarizare pentru doar unul din cei opt copiii ai săi. Nu mai are nimic, a spus el, după ce a împărțit banii cu rudele sale și a cheltuit restul pentru educația celorlalți șapte.

Recunoscându-și greșelile, el continuă să lupte pentru pământul care i-a mai rămas, astfel încât generațiile viitoare ale clanului său să trăiască din ceea ce le oferă pădurea și nu din banii din concesionare. În prezent, 19.000 de hectare au fost alocate pentru defrișare în interiorul concesiunilor Korindo.

Citește și:

Pericolul ascuns din produsele de patiserie şi al uleiului de palmier

Războiul uleiului de palmier

Păduri întinse pe o suprafaţă de două ori mai mare decât a României, distruse în numai 10 ani pentru produse de consum

Ţara care nu mai acceptă tăierea nici măcăr a unui copac