După cât timp își pierd imunitatea unele persoane vaccinate împotriva COVID-19

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un studiu realizat de cercetătorii români arată că în cazul a 11% dintre persoanele vaccinate fără a fi infectate anterior, anticorpii Covid scad sub limita de sensibilitate a testelor după 3-4 luni. Același studiu arată că răspunsul imunitar ar fi mai puternic dacă rapelul Pfizer s-ar face la cinci.

Cercetarea a fost începută pe 6 ianuarie, odată cu prima etapă de vaccinare, de către Centrul de cercetare Pro-Vitam Sfântu Gheorghe și Promedical Center Cluj, în parteneriat cu Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca, pentru a evalua și monitoriza răspunsului imun la vaccinarea împotriva COVID-19.

• O nouă specie de caracatiță adorabilă a fost descoperită în apropierea Insulelor Galapagos
• Omul care a condus Grecia în criza datoriilor din 2015 revine în politică

Rezultatele au arătat că, după 3-4 luni, în cazul a 11% dintre persoanele vaccinate fără a fi infectate anterior, anticorpii COVID scad sub limita de sensibilitate a testelor. Același studiu arată că răspunsul imunitar ar fi mai puternic dacă rapelul Pfizer s-ar face la cinci săptămâni.

Cercetările s-au făcut pe un eșantion de 150-200 de participanți și potrivit specialiștilor au confirmat faptul că vaccinul BioNTech/Pfizer împotriva COVID-19 induce un răspuns imunitar puternic

O cantitate adecvată de anticorpi la 7-10 zile după rapel

97% dintre persoanele vaccinate au produs o cantitate adecvată de anticorpi la 7-10 zile după rapel. 10% au avut un răspuns imun mai lent, în timp ce toți ceilalți 90% au produs anticorpi peste 2,5 AU/ml. Peste o valoare de 1,6 AU/ml, probabil există suficienți anticorpi pentru a dona plasmă convalescentă.

„Din păcate însă, protocolul actual nu include pacienți vaccinați ca donatori de plasmă convalescentă. Considerăm că ar trebui efectuate mai multe investigații în vederea determinării unui potențial terapeutic a anticorpilor produși după vaccinare”, a declarat Fejér Szilárd, coordonatorul echipei de la Centrul de cercetare din Sfântu Gheorghe.

Cercetătorii au mai stabilit că întreaga cantitate de anticorpi este semnificativ mai mare în grupa persoanelor vaccinate post-infecție, la 28-30 de zile după vaccinare. Cantitatea de anticorpi din grupa neinfectată crește mai semnificativ ca urmare a celei de-a doua vaccinări (schimbare mai abruptă între 21 și 28 de zile). În intervalul de 1-4 luni de la vaccinare, cantitatea de anticorpi începe să scadă, însă diferența între cele două grupe (anterior infectați și neinfectați) rămâne semnificativă chiar și la 3-4 luni după vaccinare, potrivit Mediafax.

Organismul are nevoie de timp

La participanții vaccinați care au trecut prin infecția cu Covid, cantitatea de anticorpi de bună calitate crește brusc la 7-10 zile după vaccinare și nu se modifică semnificativ în primele 30 de zile post-vaccinare, și nici după primirea dozei de rapel. În intervalul de 71-125 zile de la vaccinare, la 11% dintre persoanele neinfectate anterior (8 participanți) cantitatea de anticorpi scade sub limita de sensibilitate a metodei. Majoritatea acestor persoane (7 participanți) au vârsta între 53-68 ani. Toate persoanele cu infecție anterioară și vaccinate au încă cantități mult peste limita de sensibilitate a metodei.

Testul Proel, care detectează numai anticorpi care se leagă puternic de antigen (cu afinitate mare), arată o creștere a cantității de anticorpi la persoanele neinfectate anterior din prima săptămână de după prima doză, chiar dacă doar 44% au nivel de anticorpi în intervalul pozitiv în ziua administrării rapelului.

„Organismul are nevoie de timp pentru a produce cantitatea și mai ales calitatea potrivită de anticorpi eficienți, iar acest fapt poate avea legătură cu dobândirea treptată a protecției. Ar fi indicat ca rapelul în cazul imunizării cu vaccinul BioNTech/Pfizer să se facă la o perioadă mai mare decât cea recomandată de producător, astfel răspunsul imunitar ar fi mai puternic, și, implicit, efectul vaccinului ar fi prelungit. Desigur, ar trebui desfășurate studii clinice în acest sens”, a fost concluzia lui Fejér Szilárd.