Tulburările mintale și vârstele la care apar

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un studiu realizat cu date de la peste 700.000 de pacienţi face posibilă stabilirea vârstei de debut a diferitelor tulburări de comportament. La 13 ani apare anxietatea, anorexia la 17 ani şi depresia se produce în jurul vârstei de 30 de ani, potrivit studiului publicat în revista Nature.

Cercetătorii de la Spitalul Clinic din Barcelona au descoperit că majoritatea problemelor mintale se produc până la 25 de ani. La 13 ani apare anxietatea, anorexia la 17 ani şi depresia se produce în jurul vârstei de 30 de ani, potrivit studiului publicat în Nature.

„Din nefericire, vârsta la care apar aceste tulburări mintale era o temă puţin cunoscută, pentru că cercetările sunt mai complexe decât par. Noi am reuşit să combinăm, pentru prima dată, toate datele publicate în toate studiile de până acum”, a declarat Joaquim Raduà, şeful grupului de cercetare IDIBAPS.

Datele oferă pentru prima dată o listă cu vârstele la care apar cel puţin 17 tulburări mintale, începând de la frica de a fi părăsit la 8 ani, până la dependenţa de alcool, bulimia sau atacurile de panică de la 26 de ani.

De tratamentul din adolescență depinde sănătatea de-a lungul vieţii

Au fost analizate 192 de studii din toată lumea, iar concluzia este că aceste tulburări netratate în adolescenţă ne pot afecta sănătatea de-a lungul vieţii.

Joaquim Raduà: „Se vede cât de important este să observăm din timp orice schimbare de comportament care poate anunţa o tulburare mintală. Dacă am fi capabili să detectăm aceste schimbări incipiente, probabil, că le-am putea corecta şi am putea să ajutăm creierul să se maturizeze în mod sănătos, evitând tulburarea mintală”.

Pandemia a agravat situaţia, mai ales la adolescenţi. Asociaţia Medicilor Pediatri din Spania avertizează că numărul urgenţelor psihiatrice la copii şi adolescenţi s-au dublat în ultimul an, în Spania.

Medicii le recomandă părinţilor să-şi ajute copiii ca să controleze timpul de joacă pe dispozitive şi să asimileze condiţiile actuale de pandemie ca pe ceva trecător.

„Putem să-i ajutăm să se controleze şi să-şi gestioneze singuri gândurile şi starea negativă care poate apărea. Putem să-i ajutăm ca să planifice activităţi în perioade de plictiseală”, afirmă Joaquim Raduà, şeful grupului de cercetare IDIBAPS.