Care este marea problemă a Omicron, potrivit lui Valeriu Gheorghiță

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Omicron este varianta cu peste 30 de mutații, iar prima problemă o reprezintă transmisibilitatea. Deocamdată nu se știe dacă anticorpii pot neutraliza virusul, acest răspuns urmând să apară în 2 – 3 săptămâni, a declarat, la Aleph News, coordonatorul CNCAV, col. dr. Valeriu Gheorghiță.

Valeriu Gheorghiță, coordonatorul CNCAV, a declarat, la emisiunea OFF/OnTheRecord, de la Aleph News, că Omicron este cea mai adaptată variantă care există şi are peste 30 de mutaţii.

Prima problemă a Omicron este transmisibilitatea. A doua problemă: ocoleşte sau nu vaccinarea? A treia problemă: îmbolnăvirile mai grave. Nu ştim acum toate răspunsurile despre Omicron. Omicron este mai transmisibilă decât varianta Delta. În Africa de Sud, Omicron a generat o creştere exponenţială. În provincia din Africa de Sud, peste 60% dintre persoane trecuseră prin boală. Omicron poate să ocolească anticorpii. În 2-3 săptămâni vom afla dacă anticorpii pot neutraliza virusul. Omicron poate deveni tulpină dominantă. Vaccinarea protejează în continuare faţă de formele severe de boală. Şi persoanele trecute prin boală sau vaccinate vor răspândi virusul. Va fi nevoie de un alt set de măsuri. Nevaccinaţii sau cei care nu au fost expuşi bolii vor avea risc de îmbolnăvire. De aceea trebuie accelerată campania de vaccinare”, a spus dr. Gheorghiță.

Dr. Gheorghiță spune că în următoarele luni, 50% din infectări vor fi generate de Omicron.

„Variantele Delta şi Omicron vor circula împreună. Antiviralele autorizate de la Merk şi Pfizer nu depind de mutaţii. Acum ne întrebăm dacă anticorpii monoclonali mai sunt eficienţi. O variantă cu cât este mai contagioasă, cu atât atinge mai mulţi vulnerabili. Contagiunea duce la un număr mai mare de decese. Îngrijorarea tuturor ţărilor este justificată”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, preşedintele CNCAV, în emisiunea OFF/OnTheRecord.

Toate variantele virale în ţări cu rată mică de vaccinare

Coordonatorul CNCAV a mai spus că toate variantele virale au fost în ţări cu rată mică de vaccinare şi densitate mare a populaţiei.

Pandemia decimează populaţiile ţărilor. La un moment dat, lucrurile trebuie tranşate. Altfel populaţia şi autorităţile vor asista neputincioase la evoluţia pandemiei. Omenirea este în competiţie cu acest virus, suntem într-o cursă contra cronometrul. Virusul se adaptează şi schimbă regulile jocului. Vaccinarea obligatorie trebuie să rămână o ultimă măsură dacă toate celelalte eşuează şi vezi că mor oamenii şi eşti neputincios, legat de mâini şi de picioare. Sigur, discuţia este foarte serioasă şi nu văd de ce să nu înceapă aceste discuţii, să existe dezbateri, implicarea întregii societăţi, cu puncte pertinente, pro şi contra, ca să vedem unde să ne aflăm. În România, va fi foarte greu de luat o asemenea măsură. Este foarte greu să impui măsuri care nu sunt înţelese. Principala problemă este neîncrederea în vaccin. Şi celelalte vaccinuri te protejează de formele grave”, spune Gheorghiţă, explicând decalajul României faţă de ţările cu democraţii consolidate.

Principala problemă a campaniei de vaccinare în România, a fost dezinformarea, atrage atenţia preşedintele CNCAV.

„Poate lucrurile puteau să fie mai bine făcute pe combaterea dezinformării. 50% din populaţie este în rural unde accesul la informare se face de la TV. Responsabilitatea mass media este foarte mare. Dezinformarea şi mişcarea anti-vaccinistă a fost foarte puternică. Pe infertilitate, în 2-3 ore, au fost mii de distribuiri, impactul era de câteva sute de mii de persoane. În aceeaşi seară am venit cu un răspuns, dar răul fusese produs. Nu e atât dezinformarea, cât de la cine vine dezinformarea. Lupta în continuare este inegală. Trebuie să prevenim dezinformarea în timp real. Dezinformarea a crescut ezitarea, teama, frica. Dezinformarea a fost responsabilă de multe decese în România. 90% din persoanele decedate sunt persoane nevaccinate”, a mai spus Valeriu Gheorghiță.

Care este rata de vaccinare în sistemul medical și în învățământ

În sistemul medical rata de vaccinare este de peste 80% . Vaccinarea este mai mare la medicii care au îngrijit pacienţi COVID. Vaccinarea la asistenţi medicali este de 50-60% iar la brancardieri sub 50%.

În același timp, vaccinarea în învăţământ este de 65%”.

Mai multe state europene trec deja la vaccinarea copiilor, la fel ca SUA. Preşedintele CNCAV a vorbit şi despre acest lucru, dar şi despre testele cu salivă introduse în şcol.

Testele cu salivă au un rol de screening. Testele PCR sunt gold standard. Testele cu salivă sunt o măsură uşor aplicabilă şi vor reduce transmisibilitatea. Dar doar testarea nu va rezolva problema. Trebuie şi celelalte măsuri. Datele din 10 ţări europene arată o rată de spitalizare la copii de 6 persoane din 1.000. Rata de internare în ATI la copii este de 6 persoane din 10.000. Bolile cronice la copii au crescut de 12 ori riscul de spitalizare şi de 19 ori riscul de internare la ATI. În România, având o rată mică de vaccinare, impactul vaccinării copiilor în populaţia adultă nu va fi mare. Ca să limitezi transmisia Delta, rata de vaccinare ar trebui să fie de peste 90%. Vaccinul pentru copiii de la Pfizer este bun pentru cei cu afecţiuni cronice. Este importantă vaccinarea copiilor şi a tinerilor pentru a reduce circulaţia virusului. În mod firesc, trebuie să vaccinăm cu prioritate populaţia adultă şi vulnerabilă. În SUA, sunt peste 3 milioane de copii vaccinaţi”.

În ceea ce priveşte medicaţia de la Merk şi Pfizer, Valeriu Gheorghiţă pune că aceasta va fi disponibilă şi în România: „Va fi o procedură de achiziţie europeană. Este esenţial să de asigure accesul la ele. Medicamentele sunt eficiente dacă sunt luate repede. Medicaţia ar putea fi făcută prin medicii de familie. Nicio epidemie nu a fost controlată prin medicaţie antivirală. Vaccinurile COVID 19 au cele mai puţine contraindicaţii”.

„Ar fi trebuit să ţinem tandemul cu celelalte ţări europene pe măsurile de protecţie împotriva pandemiei. Este nevoie de implementarea certificatului COVID. Nimic nu poate fi mai presus de protejarea populaţiei. Decizia este foarte simplă. Nicio măsură nu este populară în pandemie. Ne aşteptăm la valul 5 în a doua jumătate din ianuarie 2022. Între România şi celelalte state UE este un decalaj de o lună şi jumătate. În valul 5, va fi varianta Delta la care se poate adăuga şi Omicron”, a declarat Valeriu Gheorghiţă.