Home » D:News » Cea mai veche fosilă de biban de mare din Europa, descoperită de cercetători de la UBB

Cea mai veche fosilă de biban de mare din Europa, descoperită de cercetători de la UBB

Cea mai veche fosilă de biban de mare din Europa, descoperită de cercetători de la UBB
Sursa foto: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB)
Publicat: 03.02.2022

Cea mai veche fosilă a unui biban de mare din Europa a fost descoperită de o echipă de cercetători români de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB).

Cea mai veche fosilă a unui biban de mare din Europa a fost descrisă de o echipă de cercetători români de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), formată din dr. Ionuț Grădianu (UBB și Muzeul de Științele Naturii din Piatra Neamț), respectiv drd. Marian Bordeianu (UBB), respectiv prof. dr. Vlad Codrea (UBB).

„Specia Dicentrarchus oligocenicus veche de aproximativ 33 milioane de ani (Oligocen) a fost prezentată în luna ianuarie 2022 în prestigioasa revistă științifică „Historical Biology” (Taylor & Francis Group), fiind descoperită în sud-vestul României (Județul Vrancea), pe valea Pârâului Coza de către Marian Bordeianu”, transmite UBB într-un comunicat de presă.

Bibanul de mare, unul dintre peștii marini cu cea mai mare importanță economică

„Zona în discuție este pe cât de instructivă pe plan geologic, pe atât de pustie, arareori călcată de om. Numele speciei indică vârsta formațiunilor geologice de proveniență. Descoperirea se rezumă la un schelet aproximativ complet care se deosebește morfologic de toate speciile oligocene sau mai vechi deja cunoscute, dar care se aseamănă extrem de mult cu actualul lavrac. Fosila tip se află în colecția Muzeului de Paleontologie-Stratigrafie al UBB”, spun cercetătorii.

Cei trei specialiști din cadrul Laboratorului de Paleotheriologie și Geologia Cuaternarului al Universității Babeș-Bolyai, alături de Dr. Nicolae Trif (Muzeul Național Brukenthal din Sibiu) au mai prezentat, în anul 2018, o faună de pești fosili din aceeași regiune, cuprinzând șapte specii (un rechin și șase pești osoși), însă niciuna nu are valoarea sistematică a noii forme, nouă pentru știință. Această descoperire nu doar că îmbogățește zestrea paleontologică națională și internațională, dar constituie și un exemplu elocvent care arată că cercetările geologice și paleontologice din România pot ajunge la nivele înalte atunci când sunt bazate pe pasiune.

Lavracul sau bibanul de mare european este unul dintre peștii marini cu cea mai mare importanță economică care se găsește în crescătoriile din Europa. Acest pește migrator viețuiește în estuare, lagune și zone de coastă din jurul Mării Negre, Mării Mediterane și din zonele estice ale Oceanului Atlantic. De-a lungul timpului a fost intens studiat în vederea creșterii în scopuri comerciale, însă, până acum se cunoșteau foarte puține date despre strămoșii lor.

Redactia Descopera.ro
Redactia Descopera.ro
Descopera.ro este un portal de stiinta, tehnologie, natura si calatorii care isi propune sa fie cel mai mare site de popularizare a stiintelor si de cultura generala din Romania. Sub sloganul E LUMEA TA!, DESCOPERA.RO aduce zilnic ultimele stiri din cele mai fascinante domenii stiintifice, investigh... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?