Ce urmează după explozia preţurilor la energie? Criza îngrăşămintelor şi costul produselor agricole

Criza gazelor naturale şi a energiei au avut impact direct şi puternic asupra producţiei de îngrăşăminte, astfel că preţurile acestora au crescut de 3-4 ori într-un an şi producţia a fost limitată.

„Urmează un an al incertitudinilor. Acum avem emoţii din cauza crizei îngrăşămintelor, dar o parte din noi (fermierii – n.red.) ne-am asigurat necesarul de îngrăşăminte pentru anul acesta. Problemele sunt pentru partea care nu şi-a achiziţionat dinainte şi sunt semne în piaţă că ar putea exista o penurie a îngrăşămintelor în prima parte a anului”, spune Dragoş Telehuz, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa, o asociaţie cu 250 de ferme care lucrează de la 5 hectare la peste 4.000 de hectare.

• Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi
• Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de…

Nina Gheorghiţă, acţionar al Triagroexim, companie care cultivă circa 600 de cereale în judeţul Brăila, spune că în cadrul firmei sale preţurile la îngrăşămintele chimice sunt mai mari cu 300% faţă de anul precedent. În prezent, Telehuz spune că preţurile îngrăşămintelor sunt: circa 4.000 lei/tonă pentru azotat, circa 5.000 lei/tonă pentru uree şi peste 3.000 lei/tonă pentru complexe.

„Nu avem speranţe că aceste preţuri vor scădea”

„Am avut perioade în care preţul îngrăşămintelor era de 800 – 1.000 lei/tonă şi acum suntem la o medie de 4.000 lei/tonă (azotat, uree şi compuşi), au crescut de patru ori preţurile. (…) Văzând şi preţurile la energie, care au impact asupra producţiei, nu avem speranţe că aceste preţuri vor scădea”, a completat Alina Creţu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România. Ea a adăugat că fermierii care se asociază şi negociază cantităţi mai mari, primesc reduceri de 10-20%, dar preţurile de bază sunt în jur de 4.000 lei/tonă, în medie. În plus, ea menţioneză că acum îngrăşămintele se plătesc cu bani lichizi şi nu se mai finanţează, din cauza creşterii preţului utilităţilor şi pentru că nu se ştie cum va fi anul agricol.

„Sunt fermieri care acum cumpără îngrăşăminte ecologice, pentru că sunt mai ieftine decât cele convenţionale. Cele ecologice pornesc de la 2.000 lei/tonă şi ajung la 3.200 lei/tonă”, a spus Vlad Popescu, CEO al Norofert (simbol bursier NRF), principalul producător român de îngrăşăminte organice, listat la Bursa de la Bucureşti. Antreprenorul afirmă că cererea, din punct de vedere cantitativ, pentru îngrăşămintele convenţionale produse de Norofert a crescut cu 60% în această perioadă de criză, mai ales că oprirea producţiei de către Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, deci lipsa îngrăşămintelor trebuia să fie suplinită. „În plus, noi am ajustat preţurile doar în funcţie de inflaţie, pentru că nu folosim gaz şi nu ne-a impactat scumpirea sa”, a adăugat Popescu.

Cel mai mare consumator de gaze naturale din România

Azomureş, cel mai mare consumator de gaze naturale din România, cu aproximativ 10% din consumul naţional, a oprit producţia fabricii din Târgu-Mureş în data de 12 decembrie 2021, motivând că nivelul ridicat al preţului solicitat de furnizori pentru materia primă principală, gazul metan, nu ne mai permite continuarea sustenabilă a activităţii. Compania producea 50% din din fertilizanţii necesari agriculturii româneşti, iar scăderea producţiei de îngrăşăminte ar putea creşte riscul reducerii producţiei de anului acesta cu până la 30%, ceea ce ar însemna o recoltă de cereale de circa 26 mil. tone, faţă de peste 34 mil. tone în 2020.

Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii, a avut o reacţie rapidă atunci şi a spus că o echipă de specialişti lucreaze la identificarea unor soluţii viabile ce pot fi implementate imediat pentru a preveni scăderea producţiei agricole şi limitarea efectelor în evoluţia preţurilor produselor agricole primare din recolta anului 2022. Apoi, o lună mai târziu, pe 12 ianuarie 2022, el împreună cu Nicolae Ciucă, premierul României, şi Virgil Popescu, ministrul energiei, au avut o întâlnire cu reprezentanţii Azomureş, după care Chesnoiu a declarat că nivelul Executivului se lucrează la un pachet de măsuri de sprijin. Reprezentanţii Azomureş au spus atunci că vor relua producţia, dacă o permit condiţiile pieţei.