67% dintre români consideră foarte important ca organizația lor să funcționeze într-un mod integru

67% dintre românii – ușor peste media din Europa de Est – care au participat la un sondaj consideră că este foarte important să poată demonstra că organizația lor funcționează într-un mod integru. 23% dintre respondenți ar fi, totuși, dispuși să se angajeze în diferite forme de abatere.

Mai bine de jumătate (55%) dintre angajații și liderii unor companii din întreaga lume sunt de părere că standardele de integritate instituțională au rămas la fel sau s-au deteriorat în ultimele 18 luni, potrivit ediției 2022 a studiului EY Global Integrity Report.

• Angajați fericiți, economii afectate: Cât costă o zi liberă legală și cine plătește?
• Hainele pentru copii, contaminate cu niveluri periculoase de plumb

În timp ce un procent record dintre respondenți (97%) consideră că integritatea este importantă în organizația lor, 41% au declarat că pandemia COVID-19 face mai dificilă desfășurarea activității într-un mod integru.

Studiul, care a sondat opiniile a peste 4.700 de angajați, șefi de organizații și membri ai consiliilor de administrație din 54 de țări și teritorii, a constatat că liderii au dificultăți în a crea și comunica o cultură a integrității solidă și eficace în cadrul companiilor lor.

Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra standardelor de integritate în companiile din întreaga lume

„Schimbarea regimului de muncă pe durata pandemiei a dat naștere unui risc ridicat de fraudă și comportamente lipsite de etică. Modalitățile de muncă hibride fac dificilă o monitorizare eficace din perspectiva conformității, iar factorii de risc de fraudă de obicei cresc în perioadele de criză, deoarece companiile și oamenii se confruntă cu presiuni financiare mai mari”, spune Andrew Gordon, lider EY Global Forensic & Integrity Services.

În ultimele 12 luni, au existat investiții mai mari în inițiative de integritate și conformitate: 53% dintre organizațiile respondente au un cod de conduită implementat, față de 47% în urmă cu 18 luni. Există, de asemenea, o creștere a numărului de programe de pregătire, 46% dintre companii oferind instruire periodică cu privire la cerințele legale sau profesionale de interes, față de 38% în 2020.

Cu toate acestea, studiul evidențiază că această majorare a investițiilor nu este comunicată într-un mod eficace, iar conducerea organizației supralicitează frecvent eficacitatea programelor de integritate instituțională. De exemplu, în timp ce 60% dintre respondenții membri în consilii de administrație au declarat că organizația lor a comunicat frecvent în ultimele 19 luni importanța unei conduite integre, mai puțin de o treime dintre respondenții salariați (30%) își amintesc să fi văzut comunicări pe această temă.

Deficiențe pe palierul eticii

Există o discrepanță și între opiniile membrilor consiliilor de administrație și cele ale angajaților în privința cunoașterii politicilor de telemuncă (80% față de 51%) și cunoașterea reglementărilor de confidențialitate a datelor (52% față de 35%).

Pe lângă lipsa de cunoaștere, pare să existe și o înțelegere limitată a importanței critice a integrității, dincolo de respectarea regulilor și reglementărilor. Numai o treime dintre respondenți (33%) au declarat că o componentă importantă a integrității este conduita în conformitate cu standardele etice.

Studiul evidențiază o altă discrepanță în ceea ce privește conduita. În rândul conducerii la nivel de vârf, pare să existe o disponibilitate de a acționa în afara normelor de conformitate. Membrii consiliilor de administrație care au fost intervievați în cadrul cercetării prezentau o probabilitate de cinci ori mai mare de a falsifica evidențele financiare, decât angajații (15% față de 3%) și de șase ori mai mare să declare că ar fi dispuși să inducă în eroare părți terțe, cum ar fi auditorii (18% față de 3%).

Discrepanțe în ceea ce privește conduita

Studiul analizează, de asemenea, opiniile respondenților privind protecția și confidențialitatea datelor. Legiferarea acestui domeniu a făcut obiectul unor noi reglementări în ultimii ani și 61% dintre respondenți au fost de acord că acest lucru a fost benefic pentru activitatea lor.

În România, 67% dintre persoanele care au participat la sondaj consideră că este foarte important să poată demonstra că organizația lor funcționează într-un mod integru, ușor peste media din Europa de Est (65%). De asemenea, 75% dintre respondenți au indicat că publicul larg din România are așteptări mai mari decât înainte cu privire la modul în care oamenii trebuie să se comporte la locul de muncă.

Clarisa Tesu, lider Forensic & Integrity Services, EY România, a punctat: „Este foarte încurajator să vedem că majoritatea respondenților (52%) au declarat că standardele de integritate s-au îmbunătățit în România în ultimele 18 luni, 45% susținând că au rămas la fel, în timp ce doar 3% cred că s-au înrăutățit. Pentru acest indicator, România se numără printre țările cu cele mai pozitive răspunsuri.

Tendințe de abatere de la norme

Pe de altă parte, 23% dintre respondenți au declarat că ar fi dispuși să se angajeze în diferite forme de abatere (precum falsificarea înregistrărilor financiare, angajarea într-un comportament lipsit de etică, oferirea/acceptarea de mită sau inducerea în eroare a unor părți externe, cum ar fi auditorii sau autoritățile de reglementare), dacă acest lucru ar însemna să își îmbunătățească propria carieră sau remunerație.

Un domeniu de îmbunătățire clară ar fi zona de avertizare, deoarece doar 62% dintre respondenți consideră că pot raporta în siguranță fapte greșite, fără a fi supuși unor represalii. Comparativ, în țările mai dezvoltate, 69% dintre respondenți se simt în siguranță să raporteze abateri.

Cu toate acestea, 63% dintre respondenții din România declară că nu au raportat niciodată probleme de comportament necorespunzător, fie că este vorba de management sau printr-o linie telefonică dedicată (un procent sub media est-europeană, de 67%). De asemenea, 36% dintre respondenți au avut suspiciuni de abateri, dar nu au raportat acest lucru, iar 58% dintre cei care au raportat abateri s-au simțit supuși unor presiuni să nu raporteze.

În plus, chiar dacă raportarea a avut loc în mod corespunzător, doar o minoritate dintre respondenți (49%) consideră că întreprinderile lor au luat măsuri împotriva angajaților care au încălcat standardele de integritate.

Un procent de 56% dintre respondenții români consideră că pandemia Covid-19 a îngreunat desfășurarea activității de către organizații într-un mod integru.