Baby boom, un vis pentru întreaga lume civilizată pe care pandemia l-a făcut realitate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pandemia, cu restricţiile aduse vieţii sociale, a fost considerată o şansă pentru îmbunătăţirea echilibrului demografic pe termen lung în ţările dezvoltate, unde adesea populaţiile îmbătrânesc rapid. Cu alte cuvinte, o ocazie pentru ca oamenii să facă mai mulţi copii.

În perioada pandemiei, un baby boom au cunoscut în special statele nordice europene, unde modelul de plasă de siguranţă socială cu taxe ridicate pentru finanţarea programelor cuprinzătoare şi generoase de beneficii sociale, incluzând con­cedii maternale şi pa­ternale extinse şi sub­venţionarea în­grijirii copiilor, pare să fi contat cel mai mult, după cum a remarcat Bloomberg. Dintre sta­tele nordice, la creş­terea ratei natali­tăţii se remarcă Fin­landa.

• Cine l-a detronat pe „regele muzicii pop” Michael Jackson din Topul Billboard Hot 100?
• Un schelet de Tyrannosaurus rex vechi de 67 de milioane de ani, scos la licitație

Europa, şi în special Europa de Est, se confruntă cu o criză demografică ce ameninţă dezvoltarea economică şi bunăstarea generaţiilor care vor veni şi chiar viitorul naţiunilor.

O bombă demografică face ca numărul de pensionari să crească în comparaţie cu numărul de persoane cu salarii, ceea ce înseamnă că tot mai puţin oameni tineri trebuie să susţină tot mai mulţi bătrâni. În felul acesta, presiunile pe bugete şi pe productivitate cresc până la apariţia unor crize şi la stagnarea dezvoltării economice, poate chiar regres, într-o lume tot mai competitivă pentru resurse.

Europa de Est se confruntă cu o criză demografică

În Occident, forţa de muncă umană a devenit o resursă deosebit de preţioasă. Multe state europene se confruntă cu penurii de forţă de muncă. România şi Bulgaria, unde tendinţa este accentuată de migraţia spre vest a celor în căutarea unor venituri sau oportunităţi de viaţă mai bune, riscă să dispară ca populaţie în câteva decenii.

În regiune, Ungaria are de mai mulţi ani programe de încurajare a naşterilor. În pandemie, rata naşterilor a crescut. Însă acest lucru, în condiţiile actuale, s-ar putea să nu fie suficient pentru a împiedica declinul populaţiei.

La polul opus al lumii, în China, guvernul a aplicat mult timp politici de descurajare a natalităţii pentru că populaţia tindea să crească necontrolat, peste nivelul la care poate fi susţinută sănătos de economie, scrie Mediafax.

Însă acum aceste politici se dovedesc contraproductive, iar rata natalităţii scade când Partidul Comunist vrea să facă din China o superputere economică şi militară mondială care să rivalizeze cu SUA. În Finlanda, o ţară cu tradiţie în protejarea bunăstării gospodăriei, guvernul face eforturi uriaşe pentru a stopa declinul rapid al populaţiei.

Ratele fertilităţii sunt la minime istorice

De la alegerile din 2019, membrii executivului condus de o femeie tânără au adus pe lume opt copii, iar doi sunt pe drum. Iar finalndezii de rând nu s-au lăsat nici ei mai prejos. Numărul copiilor nou-născuţi a sărit în sus cu aproape 7% anul trecut, cel mai ridicat nivel din ultimii 50 de ani. Şi alte naţiuni nordice s-au ales cu baby-boom-uri frumuşele, ceea ce face din regiunea cu o populaţie de doar 28 de milioane un lider la acest capitol în rândul economiilor dezvoltate.

În unele din ţările occidentale, ratele fertilităţii sunt la minime istorice. În Europa, în afara regiunii nordice, doar Olanda s-a apropiat de cifrele Finlandei, Suediei, Norvegiei şi Islandei, potrivit datelor proiectului Nordic Co-operation.

Nu poate fi o coincidenţă faptul că pachetele de sprijin economic aplicate în aceste state (plus Danemarca, liderul absolut la astfel de investiţii) pentru atenuarea efectelor crizei pandemice sunt printre, dacă nu cele mai mari din Europa.

Dar şi în Elveţia în 2021 au fost înregistrate mai multe naşteri decât oricând în ultimii 50 de ani, scrie Swissinfo. Elveţia este un stat bogat. Pentru Marea Britanie, a doua economie ca mărime din Europa, datele pentru 2020 arată scăderea ratei de concepţie, scrie The Guardian.

Numărul naşterilor, în creștere după prima jumătate a anului 2021

Însă numărul naşterilor a început să crească după prima jumătate a anului 2021, semn că britanicii au decis să facă copii după trecerea şocului produs de lovitura iniţială a pandemiei.

La această situaţia s-ar putea să fi contat şi modului haotic în care guvernul a abordat pandemia, cu libertate totală când celelalte economii europene se închideau şi apoi cu restricţii mai dure decât în multe părţi ale Europei când numărul celor răpuşi de COVID creştea necontrolat. Şi în Irlanda naşterile au crescut anul trecut, după zece ani de declin. Ungaria a cunoscut creşteri ale numărului de naşteri şi în 2020 şi în 2021.

Însă anul trecut s-a confruntat cu cel mai puternic declin al populaţiei de după cel de-al Doilea Război Mondial, scrie Hungary Today, care citează statistica oficială. De vină sunt decesele mult prea multe cauzate de COVID. Această problemă arată un alt aspect distructiv al îmbătrânirii populaţiei.

COVID este mortală mai ales pentru bătrâni. În China, a doua economie ca mărime a lumii, naşterile au scăzut cu o treime în 2020. În 2021, rata de creştere a populaţiei a scăzut la cel mai mic nivel din ultimele şase decenii, iar analiştii spun că anul acesta ar putea fi startul declinului populaţiei chineze.