Planta medicinală favorită a lui Iulius Cezar era Viagra Romei Antice, până când a fost eliminată de schimbările climatice

Dintre toate misterele Romei antice, silphium este unul dintre cele mai fascinante. Romanii adorau planta medicinală la fel cum noi iubim astăzi ciocolata.

O foloseau ca parfum, remediu, afrodiziac și chiar condiment pentru aproape fiecare fel de mâncare. Silphium era atât de valoroasă încât Iulius Cezar ar fi depozitat mai bine de jumătate de tonă în trezoreria sa.

• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
• De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?

Totuși, planta a dispărut la mai puțin de un secol, până în vremea lui Nero, iar timp de aproape 2.000 de ani oamenii nu au știut care ar fi fost cauza.

Acum, cercetătorii cred că planta medicinală a fost prima victimă a schimbărilor climatice cauzate de omenire, avertizând că ar trebui să ținem seamă de acest eveniment sau să riscăm să pierdem plante care sunt baza multor arome moderne.

Paul Pollaro și Paul Robertson de la Universitatea din New Hampshire, SUA spun că cercetarea lor, publicată în jurnalul Frontiers in Conservation Science, arată că extinderea urbană și defrișarea au schimbat microclimatul local în care planta silphium creștea.

Silphium avea să dispară oricum

„Veți auzi adesea că planta a dispărut din cauza unei combinații de supra-exploatare și pășunat excesiv; oilor le plăcea și carnea lor era mai valoroasă dacă o consumau. Argumentul nostru este că, indiferent de cât de mult a fost exploatată, atât timp cât clima era în schimbare, silphium avea să dispară oricum”, a explicat Pollaro.

Silphium este considerată a fi o specie de Ferula ale cărei omologi moderni includ fenicul și asafoetida (sau hingul), un condiment folosit adesea în bucătăria indiană. Era o tufă care creștea în sălbăticie doar într-o regiune de 48 kilometri lățime și 201 kilometri lungime în Cirenaica, acum Libia.

Grecii antici, care au colonizat teritoriul nord-african în jur de 630 î.Hr., au încercat și au eșuat timp de secole să cultive silphium.

Administratorii din Cirene au impus limite pentru exploatarea de silphium, iar zonele în care creștea planta au fost împrejmuite. „Există dovezi că știau despre declinul plantei și au încercat să o mențină. Însă, toate aceste tactici au fost în cele din urmă irelevante, pentru că au schimbat microclimatul”, a spus Pollaro, citat de The Guardian.

Silphium creștea de-a lungul unei regiuni mai aride, cu ieșire la mare, din platoul Jebel al-Akhdar al Libiei, o regiune fertilă și împădurită. După recoltare, planta era exportată la Roma și nu numai.

Romanii erau absolut obsedați cu silphium

„Este greu de explicat cât de importantă era silphium pentru că romanii, mai ales, erau absolut obsedați cu planta aceasta. Au bătut monede în Libia antică cu silphium pe față și cu fața zeului sau împăratului pe spate”, a mai subliniat Pollaro.

Herodot, Teofrast și Plinius cel Bătrân au scris extensiv despre plantă. Plinius a lăudat-o ca fiind un remediu pentru mușcăturile de câine, veninul de șarpe și hemoroizi. Silphium putea fi folosită și drept contraceptiv, iar planta în sine era o legumă prețuită.

Exporturile au dus la bogăție, fapt ce a însemnat expansiune. Grecii și romanii, care au preluat controlul asupra Cirenaica în jur de 90 î.Hr., au defrișat platoul pentru a construi case mai mari și mai bune și pentru a cultiva recolte pentru populația aflată în creștere.

Defrișarea a schimbat tiparele de precipitații, astfel cauzând o eroziune mai mare acolo unde creștea silphium. Astfel, microclimatul plantei a fost distrus și silphium a dispărut destul de rapid.

Schimbările climatice moderne au un impact similar

„Într-un fel, importanța plantei i-a cauzat propriul declin. Fără silphium, economia din Cirene nu ar fi crescut atât de mult”, a subliniat Pollaro.

Schimbările climatice moderne au un impact similar. Profesorul Monique Simmonds de la Grădinile Botanice Kew din Richmond, Regatul Unit a precizat că morcovii, cafeaua și orezul sunt într-un pericol asemănător. „Depindem de 10 sau 12 specii pentru mare parte din mâncarea noastră. Dacă nu desfășurăm cercetări și colectare de specii sălbatice, nu vom avea rezervele de material genetic pentru a efectua încrucișări în viitor”, a spus Simmonds.

Grădinile Botanice Kew colectează semințe de specii sălbatice pentru propia bancă de semințe, iar diversitatea este crucială, având în vedere că varietățile moderne ar putea fi vulnerabile la schimbări ale climei în moduri nemaivăzute până acum.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Invadarea Britaniei de către Iulius Cezar

Marcus Iulius Brutus, o persoană arogantă și nemiloasă. De ce s-a alăturat complotului pentru asasinarea lui Iulius Cezar

Un studiu amplu sugerează că Viagra reduce cu aproape 70% riscul de Alzheimer

Viagra naturală, folosită de sute de ani. Nimeni nu ar fi crezut că poate avea asemenea proprietăţi