Home » Știință » Oamenii de știință au descoperit cum declanșează poluarea cancerul pulmonar

Oamenii de știință au descoperit cum declanșează poluarea cancerul pulmonar

Publicat: 13.09.2022

A fost identificat un nou mecanism prin care particule poluante foarte mici din aer pot declanșa cancerul pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată, deschizând calea către noi abordări de prevenire și dezvoltarea de terapii, potrivit unor date raportate la Congresul ESMO 2022 de către oamenii de știință de la Francis Crick Institute și University College London, finanțate de Cancer Research UK.

Particulele, care se găsesc de obicei în gazele de eșapament ale autovehiculelor și în fumul provenit de la combustibilii fosili, sunt asociate cu riscul de cancer pulmonar, fiind responsabile de peste 250 000 de decese cauzate de cancerul pulmonar la nivel mondial pe an.

„Aceleași particule din aer care provin din arderea combustibililor fosili, exacerbând schimbările climatice, au un impact direct asupra sănătății umane prin intermediul unui mecanism important și până acum ignorat, care cauzează cancer în celulele pulmonare. Riscul de cancer pulmonar cauzat de poluarea aerului este mai mic decât cel cauzat de fumat, dar nu avem niciun control asupra a ceea ce respirăm cu toții. La nivel mondial, mai multe persoane sunt expuse la niveluri nesigure de poluare a aerului decât la substanțele chimice toxice din fumul de țigară, iar aceste noi date fac legătura între importanța abordării sănătății climatice și îmbunătățirea sănătății umane”, a declarat Charles Swanton, medic-șef al Institutului Francis Crick, potrivit EurekAlert.

Noi abordări de prevenire și dezvoltare de terapii

Noile descoperiri se bazează pe cercetări la om și în laborator privind mutațiile unei gene numite EGFR, care sunt observate la aproximativ jumătate dintre persoanele cu cancer pulmonar care nu au fumat niciodată. Într-un studiu efectuat pe aproape o jumătate de milion de persoane care trăiesc în Anglia, Coreea de Sud și Taiwan, expunerea la concentrații tot mai mari de particule în suspensie (PM) cu diametrul de 2,5 micrometri a fost legată de un risc crescut de celule cu mutații.

În cadrul studiilor de laborator, oamenii de știință de la Institutul Francis Crick au arătat că aceleași particule poluante (PM2,5) au promovat schimbări rapide în celulele căilor respiratorii care prezentau mutații și într-o altă genă legată de cancerul pulmonar, numită KRAS, conducându-le spre o stare asemănătoare celulelor stem canceroase.

De asemenea, aceștia au descoperit că poluarea aerului determină afluxul de macrofage care eliberează mediatorul inflamator, interleukina-1β, care determină expansiunea celulelor cu mutații, ca răspuns la expunerea la PM2,5 și că blocarea interleukinei-1β a inhibat inițierea cancerului pulmonar.

Cum au apărut mutațiile?

Într-o ultimă serie de experimente, echipa a folosit profilarea mutațională ultraprofundă de ultimă generație a unor mici eșantioane de țesut pulmonar normal și a descoperit mutații ale motoarelor EGFR și KRAS în 18% și, respectiv, 33% din eșantioanele de plămâni normali.

„Am descoperit că mutațiile din genele EGFR și KRAS, întâlnite în mod obișnuit în cancerele pulmonare, sunt de fapt prezente în țesutul pulmonar normal și sunt o consecință probabilă a îmbătrânirii. În cercetarea noastră, aceste mutații singure au potențat doar slab cancerul în modelele de laborator. Cu toate acestea, atunci când celulele pulmonare cu aceste mutații au fost expuse la poluanți atmosferici, am observat mai multe cancere și acestea au apărut mai repede decât atunci când celulele pulmonare cu aceste mutații nu au fost expuse la poluanți, ceea ce sugerează că poluarea aerului favorizează inițierea cancerului pulmonar în celulele care conțin mutații ale genelor. Următorul pas este să descoperim de ce unele celule pulmonare cu mutații devin canceroase atunci când sunt expuse la poluanți, în timp ce altele nu”, a declarat Swanton.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Legătura dintre poluare, tulburările autoimune și bolile cronice, descoperită de noi studii

Oamenii de știință au găsit legăturile dintre poluarea solului și bolile de inimă

Particulele toxice inhalate ajung de la plămâni direct la creier. Cum contribuie poluarea la leziuni neurologice?

Poluarea cauzată de rachetele spațiale schimbă compoziția atmosferei. Cum ne afectează?

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?