Atmosfera bogată a planetei Marte, studiată în detaliu de roverul Perseverance

Perseverance este un vehicul autonom al NASA care a ajuns la craterul Jezero (bazinul unui lac străvechi, acum uscat, de pe Marte) pe 18 februarie 2021.

Roverul este echipat cu șapte instrumente științifice complexe și inedite, dedicate explorării suprafeței planetei în căutarea unor semne ale unei posibile vieți trecute, colectării și depunerii de mostre care vor fi aduse pe Pământ, testării de noi tehnologii care vor fi utilizate în explorarea umană și studierii în detaliu a atmosferei planetei.

• Ce se întâmplă cu creierul atunci când lucrezi în echipă?
• Locul în care trăiești influențează ce greutate ai, arată un nou studiu

În ceea ce privește obiectivul de studiere a atmosferei, instrumentul MEDA (Mars Environmental Dynamics Analyzer) a obținut rezultate inedite, scrie EurekAlert.

Cercetătorul principal al MEDA este José Antonio Rodríguez-Manfredi de la Centrul de Astrobiologie (CAB) din Madrid, iar la acest instrument a participat o echipă din cadrul Grupului de cercetare în științe planetare al UPV/EHU. Instrumentul cuprinde un set de senzori care măsoară temperatura, presiunea, vântul, umiditatea și proprietățile prafului care este mereu prezent în suspensie în atmosfera marțiană.

Perseverance și-a finalizat acum investigația atmosferei de-a lungul primului an marțian. Lucrarea este publicată în Nature Geoscience.

Roverul este echipat cu șapte instrumente științifice complexe și inedite

Concret, echipa UPV/EHU, formată din Agustín Sánchez-Lavega, Ricardo Hueso, Teresa del Río-Gaztelurrutia și doctorandul Asier Munguira, a condus studiul ciclurilor sezoniere și zilnice ale temperaturii și presiunii, precum și a variațiilor semnificative ale acestora la alte scări de timp care rezultă din procese foarte diferite.

De-a lungul anotimpurilor, temperatura medie a aerului în craterul Jezero, situat în apropierea ecuatorului planetei, este de aproximativ minus 55 de grade Celsius, dar variază foarte mult între zi și noapte, cu diferențe tipice de aproximativ 50-60 de grade. În mijlocul zilei, încălzirea suprafeței generează mișcări turbulente în aer ca urmare a ridicării și coborârii maselor de aer (convecție), care încetează seara, când aerul se stabilizează.

Pe de altă parte, senzorii de presiune arată în detaliu schimbările sezoniere ale atmosferei marțiene subțiri, produse de topirea și înghețarea dioxidului de carbon atmosferic la nivelul calotelor polare, precum și de un ciclu zilnic complex și variabil, modulat de mareele termice din atmosferă.

Ce sunt „diavolii de praf”?

Ambii senzori detectează, de asemenea, fenomenele dinamice din atmosferă care au loc în apropierea roverului, de exemplu, cele produse de trecerea unor vârtejuri cunoscute sub numele de ,,diavoli de praf” din cauza prafului pe care îl ridică uneori, sau generarea de unde gravitaționale a căror origine nu este încă bine înțeleasă. ,,Diavolii de praf” sunt mai abundenți la Jezero decât în alte locuri de pe Marte și pot fi foarte mari, formând vârtejuri cu un diametru de peste 100 de metri.

MEDA a detectat și prezența unor furtuni la mii de kilometri distanță, foarte asemănătoare ca origine cu furtunile terestre, așa cum arată imaginile sateliților pe orbită, și care se deplasează de-a lungul marginii calotei polare nordice, formată prin depunerea de zăpadă carbonică.

În cadrul bogatei varietăți de fenomene studiate, MEDA a reușit să caracterizeze în detaliu schimbările care au avut loc în atmosferă de către una dintre temutele furtuni de praf, cum ar fi cea care s-a dezvoltat la începutul lunii ianuarie 2022.

Trecerea acesteia deasupra roverului a dus la schimbări bruște de temperatură și presiune, însoțite de rafale puternice de vânt, care au ridicat praf și au lovit instrumentele, deteriorând unul dintre senzorii de vânt.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Ce s-ar întâmpla dacă ai muri pe Marte? NASA a efectuat „simulări ale morții”

NASA a descoperit pietre prețioase pe Marte

NASA a surprins peisaje de iarnă spectaculoase pe Marte. Iată imaginile uimitoare!

Vântul de pe Marte ar putea genera suficientă energie încât să alimenteze turbine eoliene