Cum își revin pădurile după un incendiu? Bacteriile și fungii ajută cel mai mult

Incendiile de pădure au o multitudine de efecte asupra unui ecosistem. În timp ce multe sunt negative, unele animale prosperă după un astfel de incendiu, pădurile arse servind drept adăpost pentru insecte și animale mici, cum ar fi ciocănitoarea cu spate negru și bufnița pătată.

Într-un studiu publicat în revista Molecular Ecology, cercetătorii de la Universitatea din California, Riverside (UCR), din SUA, au examinat modul în care incendiul „Holy Fire” din 2018 din comitatele Orange și Riverside din California a afectat bacteriile și ciupercile de-a lungul timpului după stingerea flăcărilor. Incendiul a ars peste 9.000 de hectare de teren și a distrus 24 de structuri.

• Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
• Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?

Sydney Glassman, micologă la UCR și coautoare a studiului, a condus o echipă de cercetători în „cicatricea arsurii”, adică semnul vizibil lăsat pe pământ de un incendiu. „Când am intrat prima dată pe teritoriul afectat, cenușa era până la tibie. A fost un incendiu foarte sever”, a spus Glassman.

Ce ființe pot supraviețui în pădurile arse?

Pe parcursul anului următor, echipa a vizitat cicatricea de 9 ori, comparând pământul carbonizat cu mostre de sol nearse găsite în apropiere. Masa microbilor a scăzut cu 50-80% și nu și-a revenit în primul an după incendiu. Dar unele specii au găsit o modalitate de a trăi, scrie Popular Science.

„Anumite specii au crescut în abundență și, de fapt, au existat schimbări foarte rapide ale abundenței de-a lungul timpului în pădurile arse. Nu au existat schimbări în solurile nearse”, a spus Glassman.

Mai mulți microbi au dominat pe rând solul ars în primul an post-incendiu, cu schimbări distincte ale microbilor de-a lungul timpului. „Pe măsură ce o specie a scăzut, alta a apărut”, a spus cercetătoarea.

În primele zile de după incendiu, au fost găsiți microbi cu o toleranță ridicată la foc și la temperaturi mai ridicate. Pe măsură ce timpul a trecut, echipa a descoperit mai multe organisme cu creștere rapidă, care au o mulțime de spori dominanți, deoarece păreau să poată profita de spațiul cu o competiție microbiană mică.

Organismele care puteau consuma cărbune și resturi umplute cu azot după incendiu au avut tendința de a fi cele mai dominante spre sfârșitul anului.

Ce anume a dus la acest rezultat?

Fabiola Pulido-Chavez, doctorandă în patologie a plantelor la UCR și coautoare a studiului, a observat că genele implicate în metabolismul metanului s-au dublat în microbii post-incendiu. Metanotrofii sunt microbi care reglează descompunerea metanului, care este un gaz cu efect de seră puternic.

„Această descoperire interesantă sugerează că microbii post-incendiu pot ‘mânca’ metan pentru a obține carbon și energie și ne pot ajuta să reducem gazele cu efect de seră”, a spus Pulido-Chavez.

Echipa a testat dacă ciupercile și bacteriile ar putea prospera în momente diferite în timp, pe baza trăsăturilor lor individuale sau dacă un alt motiv s-a aflat în spatele schimbărilor de dominanță în sol.

„Credem că un singur organism nu poate avea toate abilitățile necesare pentru a se dezvolta în pădurile arse. Dacă ești bun la tolerarea căldurii, probabil că nu ești la fel de bun la creșterea rapidă”, a spus Glassman.

Până acum, microbii au fost trecuți cu vederea

Procesul în solul de după incendiu este similar cu ceea ce se întâmplă în corpul uman sub stres. De exemplu, atunci când un pacient ia un antibiotic, medicamentul distruge bacteriile intestinale și încep să apară noi organisme care fie nu erau răspândite, fie nu existau deloc înainte. În cele din urmă, bacteriile intestinale pot reveni la starea anterioară infecției, dar acest lucru nu este garantat.

Echipa caută să înțeleagă ce procese ajută terenul să revină la starea de dinaintea incendiului. Aceste cunoștințe ar putea schimba teoriile mai vechi cu privire la modul în care plantele se adaptează la incendiile de vegetație, deoarece microbi ca aceștia nu au fost luați în considerare în acele teorii.

„Pentru mine, acest lucru este incitant, deoarece microbii au fost trecuți cu vederea pentru mult timp, dar sunt esențiali pentru sănătatea ecosistemului”, a spus Pulido-Chavez.

Cum vor evolua pe viitor ecosistemele din pădurile arse?

O întrebare încă fără răspuns este dacă adaptările plantelor și microbilor care s-au dezvoltat aici s-ar putea adapta din nou ca răspuns la un alt mega incendiu sau incendii recurente în aceeași zonă. Cercetările viitoare ar putea analiza modul în care creșterea temperaturilor, topirea mai devreme a zăpezii, anotimpurile secetoase mai lungi și înmulțirea incendiilor cauzate de schimbările climatice influențează recuperarea naturală după incendii.

„Lucrurile se pot recupera, dar este nevoie de timp, iar dacă terenul își revine sau nu după mega-incendii foarte frecvente este o altă poveste. Poate timpul de recuperare să țină pasul cu megaincendiile? Nu știm încă”, a spus Glassman.

Vă recomandăm să citiți și:

Plantele de soia sunt acoperite cu mii de ciuperci. De ce este important acest lucru?

Balenele înghit microplastice într-un număr îngrozitor de mare

Un studiu dezvăluie modul în care peștii antici au colonizat adâncurile mărilor

Cel mai friguros sat din Franța a înregistrat, pentru prima oară în ultimii 140 de ani, o lună fără îngheț