Balenele înghit microplastice într-un număr îngrozitor de mare

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Cercetătorii de la Universitatea Stanford, din SUA, au descoperit că balenele înghit microplastice în cantități colosale.

Cercetarea, publicată în Nature Communications, s-a concentrat pe trei specii de balene, printre care balenele albastre și balenele cu cocoașă, și pe consumul de fragmente de plastic mai mici decât un grăunte de nisip, cunoscute sub numele de microplastice.

• Noi studii au descoperit de ce sunt unii oameni magneți pentru țânțari

Autorii au combinat măsurători ale concentrațiilor de microplastice la diferite adâncimi în largul coastei Californiei, folosind jurnale detaliate ale locurilor în care sute de balene care transportau dispozitive de urmărire au căutat hrană între 2010 și 2019.

Balenele înghit microplastice în cantități alarmante

Ei au descoperit că balenele se hrănesc predominant la 5-250 de metri sub suprafață, o adâncime care coincide cu cele mai mari concentrații de microplastic din oceanul deschis. Cea mai mare creatură a planetei, balena albastră, ingeră cel mai mult plastic.

Balenele înghit microplastice într-un număr de aproximativ 10 milioane de bucăți pe zi, pe măsură ce se hrănesc aproape exclusiv cu animale asemănătoare creveților numite krill.

„Sunt mai jos în lanțul trofic decât v-ați aștepta având în vedere dimensiunea lor masivă, ceea ce le apropie de locul în care se află plasticul în apă. Există o singură legătură: krillul mănâncă plasticul, iar apoi balena mănâncă krillul”, a spus Matthew Savoca, de la Hopkins Marine Station, laboratorul marin din Peninsula Monterey al Universității Stanford.

Balenele cu cocoașă, care trăiesc în principal din pești precum heringul și hamsia, ingerează aproximativ 200.000 de bucăți de microplastic pe zi, în timp ce cele care mănâncă în principal krill ingerează cel puțin 1 milion de bucăți.

Balenele comune, care se hrănesc atât cu krill, cât și cu pești, ingerează între 3 și 10 milioane de bucăți de microplastic pe zi. Ratele de consum sunt probabil chiar mai mari pentru balenele care caută hrană în regiuni mai poluate, cum ar fi Marea Mediterană, a spus Savoca.

De unde provin aceste microplastice?

Autorii au descoperit că aproape toate microplasticele pe care le consumă balenele provin din prada lor, nu din volumele enorme de apă de mare pe care aceste balene le înghit atunci când se aruncă pentru a captura roiuri de krill și pești mici, notează Phys.org.

Aceasta este o descoperire îngrijorătoare, deoarece sugerează că balenele ar putea să nu primească nutriția necesară pentru a se dezvolta, a spus Shirel Kahane-Rapport, doctorandă la Goldbogen Lab al Universității Stanford.

„Avem nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege dacă krillul care consumă microplastice devine mai puțin bogat în ulei și dacă peștele poate fi mai puțin cărnos și mai puțin gras, totul din cauza faptului că a consumat microplastice care îi dau ideea că este sătul”, a spus Kahane-Rapport.

Dacă este într-adevăr așa, acest lucru ar însemna că fiecare aruncare costisitoare din punct de vedere energetic a unei balene poate culege mai puține calorii, un preț pe care un animal de dimensiunea unui vehicul cu 18 roți nu și-l poate permite.

„Dacă peticele sunt dense de pradă, dar nu sunt hrănitoare, aceasta este o pierdere de timp, pentru că au mâncat ceva care este în esență gunoi. Este ca și cum s-ar antrena pentru un maraton și ar mânca doar jeleu”, a spus Kahane-Rapport.

Cum s-a descoperit că balenele înghit microplastice în număr atât de mare?

Cercetarea se bazează pe mai mult de un deceniu de colectare și analiză de date prin care laboratorul Goldbogen și colaboratorii săi au răspuns la întrebări aparent simple, dar fundamentale, cum ar fi cât de mult mănâncă balenele, cum se hrănesc, dacă balenele înghit microplastice, de ce cresc atât de mari (dar nu mai mari) și cât de încet le bat inimile.

Cercetătorii folosesc o gamă largă de tehnologii, inclusiv drone și dispozitive încărcate cu senzori cunoscute sub numele de etichete de biologging, pe care echipa Goldbogen le montează pe spatele balenelor pentru a colecta date de mișcare și fiziologice.

Din bărci mici de cercetare, ei lansează ecosoundere, care folosesc unde sonore pentru a cartografia adâncimea și densitatea peștilor și a zonelor de krill aproape de locul în care se hrănesc balenele.

Este pentru prima dată când raritatea grupului de informații detaliate despre viața și biologia balenelor a fost conectată cu poluarea cu plastic, o problemă care crește rapid și care se adaugă amenințărilor cauzate de poluarea fonică, chimică și biologică.

„Pentru speciile care se luptă să-și revină după vânătoarea istorică de balene alături de alte presiuni antropice, descoperirile noastre sugerează că impactul cumulativ al factorilor de stres multipli necesită o atenție suplimentară”, scriu autorii.

Microplasticele nu le afectează doar pe balene

Balenele nu sunt unice în ceea ce privește consumul de plastic, care a fost raportat pentru prima dată în rețelele trofice marine în urmă cu 50 de ani și a fost găsit acum la cel puțin 1.000 de specii. „Preocuparea unică pentru balene este că pot consuma foarte mult”, a spus Savoca.

„Filtratoarele mari, cum ar fi balenele cu fanoane, au evoluat pentru a procesa și filtra cantități mari de ocean, astfel încât acestea anunță schimbările de mediu cum ar fi poluarea cu microplastice”, a declarat Jeremy Goldbogen.

Oamenii de știință continuă să investigheze ce se întâmplă după ce balenele înghit microplastice. „Ar putea să le zgârie căptușeala stomacului. Ar putea fi absorbit în sânge, sau ar putea trece neschimbat prin animal. Nu știm încă”, a spus Kahane-Rapport, ale cărei cercetări se concentrează pe inspirația de la fanoanele balenelor, asemănătoare cu o sită, pentru a dezvolta sisteme mai bune pentru filtrarea fragmentelor de plastic și a altor materiale nedorite în medii industriale, cum ar fi stațiile de tratare a apelor uzate.

Un pas înainte în studierea balenelor

Noile rezultate reprezintă un prim pas important către înțelegerea potențialelor efecte chimice și fiziologice ale microplasticelor asupra balenelor și a altor animale mari care se hrănesc prin filtrare, a spus Goldbogen.

Următorii pași includ examinarea modului în care forțele oceanografice creează pete dense atât de microplastice, cât și de pradă și modul în care microplasticele afectează valoarea nutritivă a speciilor cheie de pradă nu numai pentru balenele cu fanoane, ci și pentru o serie de specii oceanice importante din punct de vedere economic și ecologic.

„O înțelegere mai cuprinzătoare a biologiei de bază a balenelor cu fanoane și a ecosistemelor de balene prin utilizarea noilor tehnologii precum drone, etichete de biologging și ecosoundere ne permite să efectuăm cercetări translaționale importante în sustenabilitate și nu numai”, a spus Goldbogen.

Vă recomandăm să citiți și:

Câinii pot mirosi stresul din transpirația și respirația oamenilor, arată un studiu

Câte furnici există pe planetă? 2,5 milioane pentru fiecare om

Test de cultură generală. Câte aripi are o albină?

Masculii căluți de mare nasc pui într-un mod cu totul unic, arată noi cercetări