De ce mii de voluntari s-au oferit să transcrie notițele savantului care a inspirat „Frankenstein”?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sir Humphry Davy (1778–1829) este de obicei amintit ca fiind inventatorul unei lămpi de siguranță revoluționare pentru mineri. Dar popularitatea sa nebună a venit atât din influența sa asupra culturii populare, cât și din contribuțiile sale în chimie și în știința aplicată. 

În primii câțiva ani ai secolului al XIX-lea, nu a existat un spectacol mai „fierbinte” în Londra decât conferințele lui Davy de la Royal Institution. Ambuteiajele provocate de publicul său pasionat au dus la crearea primei străzi cu sens unic din Londra, potrivit Phys.org.

• Cum ne afectează statul pe scaun ore în șir, chiar dacă facem sport regulat?
• De ce un accident de mașină este mai periculos pentru femei decât pentru bărbați?

Sute de membri ai publicului, dintre care multe erau femei, se înghesuiau în sala de conferințe ca să-l asculte pe carismaticul Davy vorbind despre cercetările sale de ultimă oră. Aceștia urmăreau demonstrații ale muncii sale, care includeau adesea explozii elaborate și alte spectacole ulterioare.

O forță importantă în centrul comunității științifice britanice

În ultima vreme, steaua lui Davy a scăzut. În prezent însă, 3.000 de voluntari creează prima ediție digitală a celor 83 de caiete manuscrise ale lui Davy, ediție intitulată „Caietele Davy”.

Prima prelegere pe care Davy a ținut-o la Royal Institution a avut ca temă galvanismul (electricitatea generată de acțiuni chimice). La acea vreme, se credea că această forță este capabilă să anime materia sau să aducă la viață ceva mort.

Davy s-a născut în Penzance, Cornwall, Anglia și, în ciuda lipsei unei educații formale, a trecut rapid din obscuritate, astfel încât să devină o forță importantă în centrul comunității științifice britanice.

Ca tânăr chimist, a petrecut mai mulți ani la Bristol, unde a experimentat cu noi gaze, inclusiv cu protoxidul de azot (gazul de râs), pe care îl inhala frecvent ca să-i testeze efectul.

Mutându-se la Londra, Davy a devenit în cele din urmă director al programului de cercetare chimică al Royal Institution și, mai târziu, președinte al Royal Society. În viața sa științifică, a izolat mai multe elemente chimice decât oricine altcineva înainte sau după aceea.

Mary Shelley s-ar fi inspirat de la Davy pentru romanul „Frankenstein”

Este posibil ca faimoasele prelegeri ale lui Davy despre puterea animatoare a electricității la Royal Institution să o fi inspirat pe tânăra Mary Shelley în momentul în care i-a venit ideea pentru „Frankenstein” (1818). Romanul pune sub semnul întrebării limitele creației folosind idei științifice emergente.

Este posibil ca Shelley chiar să fi modelat unele aspecte ale fermecătorului, dar nesăbuitului Victor Frankenstein, după modelul lui Davy însuși. De fapt, multe dintre lucrurile pe care Davy le spunea în prelegerile sale au fost împrumutate cuvânt cu cuvânt pentru a crea experimentele periculoase ale savantului fictiv.

Dar, așa cum probabil ar fi știut Mary Shelley, Davy era și el însuși un scriitor, având legături strânse cu cei mai importanți autori ai vremii sale.

A fost prieten cu poeții Lord Byron și Robert Southey și a participat la crearea unora dintre cele mai mari opere ale perioadei romantice. Printre acestea se numără editarea celei de-a doua ediții a Baladelor lirice ale lui William Wordsworth și Samuel Taylor Coleridge (1800).

Influența lui Davy prin intermediul ideilor științifice

Totodată, paginile zecilor de caiete de notițe ale lui Davy care au supraviețuit sunt pline de poezii, atât publicate, cât și obscure, care împart spațiul cu înregistrările complexe ale experimentelor sale științifice, alături de notițele pentru conferințele uluitoare ale lui Davy.

Caietele lui Davy oferă informații neprețuite despre modul în care funcționa mintea sa.

Aceste descoperiri de manuscrise arată cum Dany i-a influențat pe alții, inclusiv pe Mary Shelley, prin intermediul unor idei fantastice care își au rădăcinile în cercetări științifice.

Vă mai recomandăm și: 

Johannes Kepler, un titan al astronomiei. „Acolo, în strălucitoarea căldură a Soarelui, nu se poate să nu vieţuiască un suflet măreţ”

Castelul Frankenstein, locul de naștere al unui alchimist excentric și posibila inspirație pentru un roman celebru

O carte incredibil de rară a lui Isaac Newton va fi vândută la licitație

Scrisoarea lui Mihai Eminescu adresată prietenului său Chibici, expusă publicului în premieră