Cea mai mare economie a lumii are nevoie de un împrumut-mamut

Se adună nori de furtună la orizont pentru cea mai mare economie a lumii: Guvernul american are nevoie de un împrumut-mamut de aproape 1.000 de miliarde de dolari, care ameninţă să pună şi mai multă presiune pe sistemul bancar.

Guvernul american vrea să împrumute peste un trilion de dolari, sumă care va creşte presiunea asupra sistemului bancar al SUA, în condiţiile în care Washingtonul revine pe pieţe după ce a rezolvat problema plafonării datoriei în urmă cu o săptămână, scrie FT, citat de Business Magazin.

• O analiză a confirmat că postul intermitent nu este mai eficient decât alte diete pentru pierderea…
• Europenii trec la mașini electrice din cauza creșterii prețului la combustibili

În urma soluţionării acestei dispute – care a împiedicat anterior SUA să îşi majoreze împrumuturile – departamentul Trezoreriei va încerca să îşi refacă soldul de numerar, care săptămâna trecută a atins cel mai scăzut nivel din 2017.

Washingtonul va trebui să împrumute 1,1 miliarde de dolari

JPMorgan a estimat că Washingtonul va trebui să împrumute 1,1 mld. dolari în certificate de trezorerie pe termen scurt, până la sfârşitul anului 2023, cu o emisiune netă 850 miliarde de dolari în următoarele patru luni.

Una dintre principalele îngrijorări exprimate de analişti a fost că volumul mare de noi emisiuni va duce la creşterea randamentelor datoriei guvernamentale, care va absorbi rapid banii din depozitele bancare.

„Toată lumea ştie că vine potopul. Randamentele vor creşte puternic. Certificatele de trezorerie se vor ieftini şi mai mult, iar acest lucru va pune şi mai multă presiune pe bănci”, a declarat Gennadiy Goldberg, strateg la TD Securities.

Presiune sporită pentru depozitele bancare din SUA

Analiştii se aşteaptă la cea mai mare creştere a emisiunilor certificatelor de trezorerie din istorie, cu excepţia perioadelor de criză, cum ar fi criza financiară din 2008 şi pandemia din 2020. Analiştii au spus că acestea vor avea scadenţe cuprinse între câteva zile şi un an.

Această schimbare sporeşte presiunea asupra depozitelor bancare din SUA, care au scăzut deja în acest an, deoarece creşterea ratelor dobânzilor şi falimentul creditorilor regionali au determinat clienţii să scoată banii din bănci şi caute alternative cu randament mai ridicat.

Retragerea în masă a depozitelor bancare şi creşterea randamentelor ar putea determina băncile să ofere dobânzi mai mari pentru conturile de economii, însă această decizie s-ar putea transforma într-o lovitură foarte grea pentru creditorii mai mici care nu vor putea concura cu ofertele băncilor gigant.

„Avem un deficit bugetar semnificativ”

„Creşterea randamentelor ar putea forţa băncile să-şi majoreze dobânzile la depozite” a spus Gregory Peters, co-chief investment officer, în cadrul PGIM Fixed Income.

Şocul ofertei vine în condiţiile în care Fed face eforturi pentru a-şi reduce deţinerile de obligaţiuni, într-un contrast absolut comparativ cu anul trecut atunci când era cel mai mare cumpărător de datorie guvernamentală.

„Avem un deficit bugetar semnificativ şi ne confruntăm şi cu o politică monetară destul de dură. Dacă la acestea se mai adaugă şi o avalanşă a certificatelor de trezorerie, cel mai probabil ne vom confrunta cu turbulenţe economice şi financiare” a concluzionat Trosten Slok, economist-şef la Apollo Global Management.