Astronomii au găsit o exoplanetă care și-ar fi înghițit „unul dintre vecini”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Mohamad Ali-Dib, cercetător științific de la NYU Abu Dhabi, Centrul de Fizică Astrologică, Particulară și Planetară, împreună cu o echipă internațională condusă de Universitatea din Montreal, a anunțat un studiu detaliat al exoplanetei gigantice și extrem de fierbinți WASP-76 b în revista Nature.

Datorită instrumentului MAROON-X de la bordul Telescopului Gemini-Nord, echipa a reușit să identifice și să măsoare abundența a 11 elemente chimice din atmosfera planetei, inclusiv elemente care formează roci, ale căror abundențe nu sunt cunoscute nici măcar pentru planetele gigantice precum Jupiter sau Saturn.

• Oamenii de știință au descoperit un ceas biologic complet diferit de tot ce am văzut până…
• Un praf cosmic radioactiv, provenit dintr-o veche explozie galactică, încă mai cade peste Pământ

Abundențele chimice sunt indicii pentru istoria formării și evoluției planetelor. Acestea reflectă elementele constitutive care au format inițial planeta și orice poluanți majori care au fost înghițiți ulterior.

Astronomii au analizat 11 elemente chimice din atmosfera planetei

Anomaliile din aceste abundențe au determinat echipa de cercetători să presupună că WASP-76 b ar fi putut absorbi o planetă mai mică, asemănătoare cu Mercur.

„Acesta este primul studiu care măsoară cu mare precizie abundențele unor elemente chimice precum nichel, magneziu și crom în orice planetă gigantică. Abaterile valorilor lor de la ceea ce este de așteptat ne-au determinat să credem că WASP-76 b ar fi putut înghiți o altă planetă mult mai mică, una cu aceeași compoziție chimică precum Mercur”, a declarat Ali-Dib.

WASP-76 b orbitează în jurul unei stele-mamă masive aflate la 634 de ani-lumină distanță, în constelația Peștii.

Planeta atinge temperaturi extreme cu mult peste 2000 de grade Celsius, deoarece se află foarte aproape de stea, de aproximativ 12 ori mai aproape decât Mercur de Soare.

Indicii despre istoria formării și evoluției planetelor

La aceste temperaturi, multe elemente care în mod normal ar forma roci aici pe Pământ (cum ar fi magneziul și fierul) sunt vaporizate și prezente sub formă gazoasă în atmosfera superioară. Studierea acestei planete deosebite permite o înțelegere fără precedent a prezenței și abundenței elementelor care formează roci în planetele gigantice, deoarece în cazul planetelor gigantice mai reci, precum Jupiter, aceste elemente se află mai jos în atmosferă și sunt imposibil de detectat.

Echipa a observat, de asemenea, că și în cazul planetelor foarte fierbinți, compoziția observată a atmosferei superioare a planetelor gigantice poate fi extrem de sensibilă la temperatură.

În funcție de temperatura de condensare a unui element, acesta va fi sub formă de gaz și va fi prezent în partea superioară a atmosferei sau va fi condensat în formă lichidă, unde se va scufunda în straturi mai adânci, scrie EurekAlert.

Atunci când se află sub formă de gaz, joacă un rol important în absorbția luminii și poate fi văzut în observațiile astronomilor. Atunci când este condensat, nu poate fi detectat de astronomi și devine complet absent din observațiile lor. Acest lucru poate explica de ce anumite elemente, cum ar fi titanul și aluminiul, nu au fost detectate.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Telescoapele TESS și Spitzer ale NASA au descoperit o exoplanetă acoperită cu vulcani

Un nou record pentru cel mai greu element găsit pe o exoplanetă

Webb a spulberat orice speranță ca exoplaneta TRAPPIST-1b să fie locuibilă

Test de cultură generală. Care este diferența dintre planetă și exoplanetă?