O păstaie otrăvitoare ar putea rezolva problema foametei din regiunile secetoase

Crește în cele mai nefavorabile și mai aride regiuni din lume și este cunoscută ca fiind bogată în proteine. Este vorba despre latir, o păstaie care, deși nutritivă și deloc pretențioasă, vine cu un dezavantaj.

Lathyrus sativus conține o otravă ce poate declanșa latirismul sau paralizia spastică, în special în rândul oamenilor care deja sunt subnutriți.

• Ar putea exista de două ori mai multe specii de vertebrate pe Pământ. Cum este posibil?
• Un nou studiu schimbă tot ce știam despre disparițiile misterioase ale marilor rechini albi

Pentru că este otrăvitoare, acesta este și motivul pentru care această păstaie este văzută doar ca plan B, pentru a aproviziona cu hrană comunitatea atunci când celelalte culturi au eșuat.

Problemele apar atunci când păstaia devine meniul principal

Dacă un individ urmează deja o dietă echilibrată și consumă această plantă ocazional, nu este în pericol. Problemele apar când păstaia devine fel principal, drept urmare, cazurile de otrăvire sunt, în continuare, înregistrate în Bangladesh, India, Pakistan, Nepal, Ethiopia și în Algeria, notează The Guardian.

De aceea, un grup de oameni de știință au studiat păstaia până au descoperit secretul producerii otrăvii. Acest lucru le va permite ca, în viitor, să creeze o versiune fără efectele adverse ale toxicității plantei.

„Foarte curând, vom putea face o versiune sigură a păstăii și vom putea oferi planetei supraîncălzite și malnutrite o cultură foarte valoroasă”, a explicat dr. Anne Edwards, cercetător în cadrul proiectului dn Norfolk (Virginia, SUA).

Cheia soluției a apărut după decodarea genetică

Cheia producerii toxicității a fost descoperită de cercetători atunci când au decodat genomul foarte complex al plantei Lathyrus sativus. Astfel, ei au identificat zonele unde se formează otrava, ceea ce le permite să intervină și să modifice genetic, pentru ca, în final, oamenii să poată consuma păstaia fără efecte adverse.

„În mod evident, nu vrem să creăm o versiune a păstăii ce nu mai produce toxine, ca ulterior să aflăm că nici nu mai este rezistentă la secetă. Totuși, se pare că nu există nicio penalizare din acest punct de vedere dacă înlăturăm otrava sau dacă păstrăm un nivel foarte, foarte redus”, a mai spus dr. Edwards.

Vă mai recomandăm să citiți și:

„O bucată din Paradis”. Cum a scos seceta la iveală un canion spectaculos?

Canalul Panama, afectat de o „secetă fără precedent”

Secetele severe, o posibilă cauză a prăbușirii Civilizației de pe Valea Indului

Un mare oraș medieval avea un sistem de apă ingenios pe timp de secetă