Un vierme străvechi a înviat după 46.000 de ani în care a sfidat moartea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un efort internațional pentru a învia un vierme rotund antic, înghețat în permafrostul siberian timp de milenii, a scos la iveală o formă de viață chiar mai veche decât credeau oamenii de știință.

În 2018, mai mulți nematozi resuscitați, din genul Panagrolaimus, au fost datați la o vechime de aproximativ 32.000 de ani. Dar acum, o datare mai precisă cu radiocarbon sugerează că acești viermi de sol au rămas doar adormiți în unele părți ale Siberiei cel puțin de la sfârșitul Pleistocenului, în urmă cu aproximativ 46.000 de ani.

Dacă este corect, recordul zdrobește în mod absolut cea mai lungă stare cunoscută de inactivitate extremă observată în rândul vieții animale, un fenomen cunoscut sub numele de criptobioză.

După ce au înviat viermele înghețat în laborator și l-au cultivat timp de peste 100 de generații, cercetătorii, conduși de experți de la Institutul Max Planck din Germania, au efectuat o analiză a genomului.

O formă de viață chiar mai veche decât credeau oamenii de știință

Aceștia susțin că această creatură este o specie nou înregistrată, pe care o numesc Panagrolaimus kolymaensis. Până în prezent, oamenii de știință cunosc foarte puține animale capabile să se suspende într-o stare asemănătoare cu cea de limbo, ca răspuns la condițiile dificile de mediu, scrie ScienceAlert.

Tardigradele, nematodele și organismele acvatice microscopice, numite rotifere, sunt doar câteva dintre animalele cunoscute ca intrând în criptobioză. Din tot ceea ce știm despre această stare unică de viață, aceste animale ar putea foarte bine să rămână în această stare desecată sau uscată ,,pe termen nelimitat” – sau cel puțin până când condițiile sunt mai bune pentru supraviețuire.

Cea mai lungă perioadă de timp înregistrată în criptobioză în rândul viermilor vii este de numai 39 de ani. Chiar și tardigradele au reintrat în starea lor metabolică normală doar după 30 de ani de îngheț.

Viermele antic a fost găsit în permafrostul siberian, la aproximativ 40 de metri adâncime. Când cercetătorii au datat niște material vegetal găsit în apropierea creaturii, au stabilit o perioadă inițială de îngheț undeva între 45.839 și 47.769 de ani în urmă.

Această creatură este o specie nouă

Acest lucru bate un alt vierme rotund antic, din genul Plectus, care a fost găsit, de asemenea, înghețat în Siberia și care a fost datat în urmă cu aproximativ 42.000 de ani, în 2018. Ambele nematode sunt aproape de două ori mai vechi decât un rotifer antic din Siberia, care a fost înviat recent după 24.000 de ani de criptobioză.

Atunci când cercetătorii au comparat genomul lui P. kolymaensis cu cel al uneia dintre rudele sale vii, Caenorhabditis elegans, au descoperit o mulțime de gene care se suprapun între viermii de sol. Multe dintre genele comune sunt legate de mecanismele implicate în supraviețuirea în condiții de mediu dure.

Acest lucru este interesant, deoarece C. elegans se găsește de obicei în regiunile temperate, specia fiind ascunsă în fructe sau plante în descompunere.

Autorii studiului spun că descoperirile lor „indică faptul că, prin adaptarea la supraviețuirea stării criptobiotice pentru perioade scurte de timp în medii precum permafrostul, unele specii de nematode au dobândit potențialul ca viermii individuali să rămână în această stare pentru perioade de timp geologice”.

Studiul a fost publicat în PLOS Genetics.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un vierme denumit după un comediant afectează reproducerea homarilor

Cercetătorii au descoperit că viermii folosesc electricitatea pentru a sări

Găurile de vierme ar putea fi cei mai puternici „ochi” de pe cerul nostru

Evoluția viermilor de mare, explicată de o fosilă antică