Oamenii de știință au găsit noi indicii despre viața timpurie de pe Marte

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Faptul că planeta Marte a avut medii de suprafață locuibile la începutul existenței sale a fost ferm stabilit de către comunitatea științifică. Aceste medii au furnizat apă, surse de energie, elemente precum carbonul, hidrogenul, azotul, oxigenul, fosforul și sulful, precum și metale de tranziție catalitice critice asociate cu viața așa cum o cunoaștem noi.

Cu toate acestea, nu se știe dacă acest potențial a stimulat o evoluție ulterioară spre o evoluție independentă a vieții pe Marte.

O echipă de oameni de știință formată din Juergen Schieber, profesor în cadrul Departamentului de Științe ale Pământului și ale Atmosferei din cadrul Colegiului de Arte și Științe al Universității Indiana Bloomington, și din colegii din cadrul misiunii Curiosity de la NASA, a descoperit prima dovadă tangibilă a ciclului umed-uscat susținut pe Marte timpuriu. Această din urmă condiție este considerată esențială pentru evoluția chimică prebiotică, o etapă premergătoare apariției vieții.

Într-o nouă lucrare, publicată în revista științifică Nature, Schieber și co-autorii săi au folosit date de la roverul Curiosity, aflat în prezent Craterul Gale, pentru a examina modelul străvechi de crăpături de noroi umplute cu sare (modele geometrice precum pentagoane sau hexagoane) observate în rocile vechi de 3,6 miliarde de ani.

Planeta Marte a avut medii de suprafață locuibile la începutul existenței sale

Pe măsură ce noroiul se usucă, se micșorează și se fracturează în joncțiuni în formă de T – așa cum a descoperit anterior Curiosity într-o colecție de fisuri mai jos pe Muntele Sharp. Aceste joncțiuni sunt dovada că noroiul s-a format și s-a uscat o dată, în timp ce expunerile recurente la apă care au creat noile fisuri de noroi au făcut ca joncțiunile în formă de T să se înmoaie și să devină în formă de Y, formând în cele din urmă un model hexagonal, scrie EurekAlert.

Deși principalul interes de cercetare al profesorului Schieber este geologia șisturilor și a mâlurilor de pe Pământ, interesul său pentru elementele fundamentale care stau la baza acestei cercetări l-a determinat să postuleze existența unei abundențe de mâl pe Marte, ceea ce l-a făcut să intre în discuție cu persoanele care planificau misiunea Mars Science Lab (MSL) Curiosity Rover la Jet Propulsion Laboratory al NASA din California de Sud.

„Teoria este că, pe măsură ce aceste elemente și molecule organice sunt forțate să se apropie din ce în ce mai mult unele de altele odată cu creșterea salinității, ele pot începe să se polimerizeze și să formeze lanțuri mai lungi, creând astfel condițiile pentru o chimie spontană care ar putea începe evoluția chimică complexă ce ar putea duce la apariția organismelor vii”, a declarat Schieber.

Molecule organice mai complexe

„Această imagine mentală este cea care ne-a entuziasmat atunci când am observat aceste modele de creastă în formă de fagure de miere, sau poligonale. Aici era o dovadă a umezelii și uscării care ar putea conduce la o chimie interesantă în interiorul fisurilor.”

Știind din studiile anterioare că reziduurile probabile de la desecarea lacului ar trebui să fie minerale de sulfat de calciu și de magneziu, echipa a folosit instrumentul Chemcam de pe roverul Curiosity pentru a sonda crestele cimentate pentru a confirma compoziția lor chimică.

Caracteristicile sedimentare ale pietrei noroioase pe care Schieber și co-autorii săi le-au studiat pot fi interpretate ca fiind rezultatul unor cicluri multiple de umezire și uscare care au avut ca rezultat precipitații minerale – minerale lăsate în urmă atunci când apa se evaporă – stivuite unele peste altele de-a lungul timpului. Dacă moleculele organice au fost prezente, este posibil ca acest cadru să fi fost favorabil evoluției unor molecule organice mai complexe și a unei chimii pre-biotice, relatează autorii studiului.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Oamenii de știință au descoperit urme ale unei clime sezoniere pe Marte

Marte se învârte din ce în ce mai repede, iar oamenii de știință nu știu de ce

În urmă cu 16 ani, NASA începea să caute viaţă pe Marte

Unul dintre sateliții naturali ai lui Marte se va izbi de Planeta Roșie. Când va avea loc coliziunea?