Unul din cinci români, afectat de sărăcie în 2022

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Unul din cinci români era afectat de sărăcie, în anul 2022, arată datele Institutului Național de Statistică, publicate recent.

Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2022 de 21,2%, în scădere cu 1,3 puncte procentuale față de anul precedent. În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2022, de 4029 mii persoane, mai puține cu 278 mii persoane față de anul 2021.

• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
• Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei

Rata sărăciei pe sexe (21,7% la persoanele de sex feminin și 20,8% la persoanele de sex masculin) evidenṭiază o tendinṭă de descreṣtere a diferenṭei între femei ṣi bărbaţi, de la 1,5 puncte procentuale în anul 2021, la 0,9 puncte procentuale în anul 2022.

Un rol important în scăderea ratei sărăciei

Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (27,0%) și a celor de 18-24 ani (26,5%).

Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 23,5% în anul 2022, mai mare cu 5,2 puncte procentuale, decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenţi.

INS arată că transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. „Dacă în anul 2022 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (45,0%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 51,5%”, se arată în studiul INS.

Conform acestuia, lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent.

Rata de deprivare materială și socială severă

În anul 2022, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 24,3%, în creștere cu 1,2 puncte procentuale, faţă de anul anterior.

Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost în anul 2022 de 4594 mii persoane, din care 46,8% bărbaţi şi 53,2% femei. Deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă şi veniturile gospodăriei.

În anul 2022, incidenţa deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată în principal la persoanele în vârstă de până la 18 ani (30,8%) şi la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (25,8%).

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2022

În anul 2022, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 597 mii s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte, în vârstă de muncă au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă). Comparativ cu anul precedent, numărul persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, a scăzut cu 105 mii persoane. Distribuţia după sex a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor în anul 2022 cu 47 mii persoane.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 34,4%, în anul 2022, corespunzătoare unui număr de 6,5 milioane persoane. Față de anul 2021, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 0,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere de 61 mii persoane.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (35,9% dintre femei și 32,8% dintre bărbați).

Vârsta joacă un rol important

Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2022, mai mare la persoanele de 0-17 ani (41,5%) și la tinerii în vârstă de 18 – 24 ani (39,4%) și mai scăzut la persoanele de 25 – 49 ani (28,4%). Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 37,2%.

În anul 2022, din totalul persoanelor ocupate de 18 ani și peste, 23,7% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 42,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă.

Din cele 6,5 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 4594 mii persoane se aflau în stare de deprivare materială si socială severă, cea mai frecventă dintre cele trei situații.

„Unele dintre persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, se află doar într-una din cele 3 situații. Astfel, aproximativ 2347 mii persoane erau deprivate material sever, dar nu se aflau în celelalte 2 situații, în risc de sărăcie și nu trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, 1698 mii persoane se aflau doar în risc de sărăcie și 115 mii persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, nefiind afectate de celelalte două situații. Privind la intersecția a două câte două dintre componentele indicatorului AROPE, se observă că 1883 mii persoane se aflau în risc de sărăcie și excluziune socială și erau deprivate material și social sever, 118 mii persoane se aflau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, iar cele mai puține persoane, 34 mii persoane, trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii și erau deprivate material și social sever. Aproximativ 330 mii persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații: cu alte cuvinte, erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială și socială severă și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii”, arată INS.