Ce au aflat cercetătorii despre schimbările climatice din trecutul Pământului după ce au studiat scoici fosilizate?

La sfârșitul Paleocenului și începutul Eocenului, cu 59 până la 51 de milioane de ani în urmă, Pământul a cunoscut perioade de încălzire dramatică, atât perioade treptate care s-au întins pe milioane de ani, cât și evenimente de încălzire bruscă cunoscute sub numele de hipertermale.

Această încălzire planetară a fost determinată de emisiile masive de dioxid de carbon (CO2) și de alte gaze cu efect de seră, dar este posibil să fi fost implicați și alți factori, cum ar fi activitatea tectonică.

• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
• Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

O nouă cercetare condusă de specialiști de la Universitatea din Utah asociază temperaturile de la suprafața mării cu nivelurile de CO2 atmosferic din această perioadă, demonstrând că cele două au fost strâns legate.

Descoperirile oferă, de asemenea, studii de caz pentru testarea mecanismelor de reacție ale ciclului carbonului și a sensibilităților critice pentru prezicerea schimbărilor climatice antropogene, pe măsură ce continuăm să turnăm gaze cu efect de seră în atmosferă la o scară fără precedent în istoria planetei.

Cercetarea este publicată în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

„Principalul motiv pentru care suntem interesați de aceste evenimente globale de eliberare a carbonului este că ele pot oferi analogii pentru schimbările viitoare”, a declarat autorul principal Dustin Harper, cercetător postdoctoral în cadrul Departamentului de Geologie și Geofizică.

Pământul a cunoscut perioade de încălzire dramatică

Dar studiul publicat sugerează că emisiile din timpul a două „maxime termice” antice sunt suficient de asemănătoare cu schimbările climatice antropice de astăzi pentru a ajuta oamenii de știință să prevadă consecințele acestora, scrie Phys.org.

Echipa de cercetători a analizat fosile microscopice – descoperite în carote de foraj prelevate de pe un platou submarin din Pacific – pentru a caracteriza chimia de suprafață a oceanelor în perioada în care aceste creaturi cu carapace erau în viață. Folosind un model statistic sofisticat, ei au reconstruit temperaturile de la suprafața mării și nivelurile de CO2 atmosferic pe o perioadă de 6 milioane de ani care a acoperit două hipertermii, Maximul termic Paleocen-Eocen, sau PETM, acum 56 de milioane de ani și Maximul termic Eocen 2, ETM-2, acum 54 de milioane de ani.

Descoperirile indică faptul că, odată cu creșterea nivelului atmosferic de CO2, au crescut și temperaturile globale.

„Avem mai multe moduri în care planeta și atmosfera noastră este influențată de adaosurile de CO2, dar în fiecare caz, indiferent de sursa de CO2, observăm efecte similare asupra sistemului climatic”, a declarat coautorul Gabriel Bowen, profesor de geologie și geofizică la Universitatea din Utah.

În prezent, activitățile umane asociate cu combustibilii fosili eliberează carbon de 4 până la 10 ori mai rapid decât în timpul acestor evenimente hipertermale antice.

Cantitatea totală de carbon eliberată în timpul evenimentelor antice

Cu toate acestea, cantitatea totală de carbon eliberată în timpul evenimentelor antice este similară cu intervalul prevăzut pentru emisiile umane, ceea ce le poate oferi cercetătorilor o idee despre ceea ce ne așteaptă pe noi și generațiile viitoare.

În primul rând, oamenii de știință trebuie să determine ce s-a întâmplat cu clima și oceanele în timpul acestor episoade de încălzire planetară de acum mai bine de 50 de milioane de ani.

Pământul a fost foarte cald în timpul PETM, atunci când polii nu erau acoperiți de straturi de gheață.

Pentru a determina nivelurile oceanice de CO2, cercetătorii au apelat la resturile fosilizate de foraminifere, un organism unicelular cu cochilie, asemănător planctonului. Echipa de cercetare și-a bazat studiul pe carote extrase anterior de Programul internațional de descoperire a oceanelor în două locații din Pacific.

Potrivit lui Harper, cochiliile foraminiferelor acumulează cantități mici de bor, ai cărui izotopi sunt un indicator care reflectă concentrațiile de CO2 din ocean la momentul formării cochiliilor.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Test de cultură generală. Care este diferența dintre încălzire globală și schimbări climatice?

6 schimbări climatice care s-au întâmplat în Europa în urmă cu 1 milion de ani

Schimbări climatice. Topul celor mai mari poluatori din lume

Mormanele de gunoi antic arată cum Imperiul Bizantin era afectat de boli şi schimbări climatice