Ce a găsit Telescopul Spațial James Webb la periferia Căii Lactee?

Telescopul Spațial James Webb a studiat periferia galaxiei noastre, Calea Lactee, iar astfel a surprins o nouă fotografie uimitoare.

O echipă de astronomi a îndreptat Telescopul Webb spre periferia Căii Lactee, observând o regiune pe care oamenii de știință o numesc „Galaxia extremă exterioară”.

• Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
• Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai…

Această zonă se află la aproximativ 58.000 de ani-lumină de inima Căii Lactee, sau „centrul galactic”. Pentru comparație, Sistemul Solar este situat la jumătatea distanței dintre centrul galactic și marginea Căii Lactee.

Această distanță este de doar 26.000 de ani-lumină, așa că atunci când spunem „extremă” pentru aceste noi observații, este mai mult decât o hiperbolă.

„Știam despre aceste regiuni de formare a stelelor, dar nu am fost în măsură să aprofundăm proprietățile lor”, a declarat Natsuko Izumi, de la Universitatea Gifu și Observatorul Astronomic Național din Japonia.

Regiunile de naștere a stelelor din Calea Lactee observate de echipa care utilizează camera în infraroșu apropiat (NIRCam) și instrumentul în infraroșu mediu (MIRI) ale JWST sunt învelite în conglomerate dense și vaste de gaz numite „nori moleculari”.

Zona se află la aproximativ 58.000 de ani-lumină de inima Căii Lactee

Cei doi nori moleculari în cauză sunt denumiți Norul Digel 1 și Norul Digel 2, care au o lungime de mulți ani-lumină și care sunt acum fotografiați în detalii fără precedent.

Printre elementele acestor roiuri vizibile în imagini se numără protostele extrem de tinere. Acestea sunt corpuri stelare care nu au adunat încă suficient material din coconurile prenatale de gaz și praf pentru a acumula masa necesară declanșării fuziunii nucleare a hidrogenului în heliu în miezul lor, proces care definește ce este o stea adultă sau „secvență principală”.

Norii Digel au o compoziție ușor diferită față de alte regiuni ale Căii Lactee. Le lipsesc elementele mai grele decât hidrogenul și heliul, pe care astronomii le numesc oarecum confuz „metale”.

Această natură săracă în metale face din Norii Digel un bun proxy pentru studierea galaxiilor pitice și pentru înțelegerea istoriei anterioare a Căii Lactee, înainte ca stelele muribunde să îi crească concentrația de metale. Această echipă a căutat activitate în patru roiuri stelare tinere din cadrul norilor Digel 1 și 2, denumite 1A, 1B, 2N și, respectiv, 2S.

În 2S, astronomii au observat o regiune densă și activă de stele tinere care emiteau jeturi lungi de materie de la polii lor. Echipa a reușit, de asemenea, să distingă prezența unui „subgrup” de stele în 2S.

Norii Digel au o compoziție ușor diferită față de alte regiuni ale Căii Lactee

„Știm din studiul altor regiuni apropiate de formare a stelelor că, pe măsură ce stelele se formează în timpul fazei lor de viață timpurie, încep să emită jeturi de materie de la polii lor”, a declarat Mike Ressler de la Jet Propulsion Laboratory al NASA din California de Sud, membru al echipei de studiu și cercetător principal al programului de observații.

„Ceea ce a fost fascinant și uimitor din datele Telescopului Webb este că există jeturi multiple care ies în toate direcțiile diferite din acest grup de stele.”

Acesta este doar începutul studiului echipei despre Norii Digel și Galaxia Exterioară Extremă cu ajutorul lui Webb. Ei vor continua să împingă până la limita Căii Lactee pentru a rezolva puzzle-uri precum abundența relativă a stelelor de diferite mase în cadrul roiurilor stelare din această galaxie, scrie LiveScience.

Vă recomandăm să mai citiți și:

A fost detectat un roi întreg de găuri negre care se deplasează prin Calea Lactee

Ondulația misterioasă din galaxia Calea Lactee ar putea fi o coliziune străveche

De ce fotografiile cu galaxia Calea Lactee nu sunt reale? Nu este nicio conspirație la mijloc

Astronomii au descoperit o gaură neagră rară care pândește în Calea Lactee