Iată cum un buștean vechi de 4 milenii ar putea salva planeta!

Ce ne poate spune un buștean vechi de 4 milenii, mai precis, de 3.775 de ani, despre protejarea viitorului?

Potrivit unei noi analize a unui buștean vechi de 4 milenii, acesta poate spune destul de multe și asta datorită unei soluții emergente pentru climă numită „depozitarea în lemn” („wood vaulting”).

• Cercetătorii au descoperit un nou comportament al furnicilor
• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului

Se discută des despre importanța copacilor în lupta împotriva schimbărilor climatice, și pe bună dreptate: aceștia absorb dioxidul de carbon din atmosferă prin fotosinteză, folosindu-l pentru a-și genera energie sau pentru a crește. Problema apare atunci când copacul moare. Odată devenit lemn mort, nu doar că încetează să mai absoarbă carbon, dar începe să elibereze în atmosferă o cantitate considerabilă.

„În prezent, 8% din carbonul stocat în păduri se află în copacii morți, nu în cei vii”, a explicat ecologistul forestier Jörg Müller, într-un episod din 2021 al podcastului revistei Nature.

Un buștean vechi de 4 milenii ne învață cum să stocăm carbonul

În cadrul unei echipe care a analizat descompunerea lemnului mort, Müller a ajutat la dezvăluirea amplorii emisiilor de carbon eliberate de acești copaci: mai mare decât a emisiilor de combustibili fosili produse anual de oameni. „Am descoperit că eliberarea anuală de carbon din lemnul mort este de aproximativ 115% din cantitatea eliberată de oameni. Este o parte considerabilă a ciclului”, a spus el.

Întrebarea este: putem face ceva în acest sens? Deși copacii pot trăi sute sau chiar mii de ani, a ne baza pe ideea că vor deveni toți nemuritori nu pare o soluție viabilă. O alternativă ar fi să îi îngropăm, scrie IFL Science.

Desigur, aceasta este o simplificare. Trebuie îngropați în mod corect sau, cum este cunoscut în cercurile de captare a carbonului, „depozitați”.

„Oamenii tind să gândească, ‘Cine nu știe să sape o groapă și să îngroape niște lemn?’ Dar gândiți-vă câte sicrie de lemn au fost îngropate de-a lungul istoriei. Câte dintre ele au supraviețuit? Pentru o scară de timp de sute sau mii de ani, avem nevoie de condițiile corecte”, a spus Ning Zeng, profesor la Universitatea din Maryland (SUA) și cercetător principal al noii analize.

Un buștean vechi de 4 milenii care s-a conservat perfect

Și, datorită descoperirii întâmplătoare din 2013 a acestui buștean vechi de 4 milenii, o descoperire pe care Zeng a descris-o drept „miraculoasă”, acum avem o idee mai clară despre ce condiții sunt necesare.

„Când excavatorul a scos un buștean din pământ și ni l-a aruncat, cei trei ecologiști pe care i-am invitat de la Universitatea McGill (Canada) l-au identificat imediat ca fiind ienupăr de Virginia”, a spus Zeng. În comparație cu un eșantion proaspăt tăiat din aceeași specie, echipa a descoperit că bușteanul mai vechi, de 3.775 de ani, pierduse mai puțin de 5% din dioxidul de carbon pe care îl stocase inițial.

Cum a fost posibilă această captare eficientă a carbonului? Cheia pare să fie în tipul de sol care acoperea bușteanul: un sol argilos, comun în zona Quebecului, care are o permeabilitate extrem de scăzută. Acest lucru a însemnat că solul a reușit să protejeze bușteanul de orice factor care ar fi putut accelera descompunerea, nu doar de insecte și fungi, ci și de oxigen.

Și a funcționat incredibil de bine. „Lemnul este frumos și solid, probabil ai putea face o piesă de mobilier din el. Se poate vedea cât de bine a fost conservat”, a spus Zeng.

O alternativă accesibilă pentru limitarea încălzirii globale

Vestea bună este că solul argilos este destul de comun, ceea ce înseamnă că depozitarea în lemn ar putea deveni o metodă accesibilă pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă în fiecare an.

Desigur, nu este o soluție unică pentru criza climatică, dar dacă tehnica ar fi optimizată, cercetătorii estimează că am putea stoca până la 10 gigatone de CO2 anual folosind această metodă. Coincidență sau nu, aceasta este aproximativ cantitatea necesară pentru a limita încălzirea globală sub 1,5°C, făcând din această idee de îngropare a lemnului ceva demn de cercetat.

„Este o descoperire destul de interesantă. Urgența schimbărilor climatice a devenit o problemă foarte importantă, așa că am avut și mai multă motivație pentru a finaliza această analiză”, a spus Zeng.

Studiul a fost publicat în revista Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Ce produce mai multe radiații decât o centrală nucleară?

Topirea zăpezii scoate la lumină comori arheologice în Norvegia

Test de cultură generală. De ce 1816 a fost „anul fără vară”?

Test de cultură generală. Care sunt cele 5 oceane ale Pământului?